TotPescuit

Postări etichetate ‘mreana’

Eliberare permise ANPA 2020

Prieteni, voiam doar să vă anunţ că a început eliberarea permiselor de pescuit recreativ Anpa 2020.

Vă reamintesc faptul că permisele Anpa 2020 pentru Dunăre cu braţele sale și apele necontractate din România sau pentru Marea Neagră se eliberează online, gratuit, direct de pe site-ul www.anpa.ro, secţiunea Solicitare Permis Pescuit Recreativ. Odată ce aţi intrat în secţiunea Solicitare Permis Pescuit Recreativ urmaţi toţi pașii care vi se cer (îi găsiţi și aici) și, la final, descărcaţi propriul permis Anpa 2020 pentru Dunăre cu braţele sale și apele necontractate din România sau pentru Marea Neagră (depinde pentru ce aţi optat).

Permisele Anpa 2020 pentru ape contractate se eliberează doar prin intermediul Asociaţiilor de pescari recreativi. Dacă nu știţi care sunt apele contractate/necontractate din România, găsiţi listele accesând link-ul ăsta(mai jos pe pagină).

Vă doresc mult succes, la mulţi ani sănătoși și fire întinse în 2020!

Nu uitaţi să fiţi pescari informaţi! Vă salut pe toţi.

P.S. Ţi-a placut ce-ai citit? Atunci abonează-te la newsletter-ul totpescuit.ro Aici (în partea de jos a paginii).

Permisul ANPA 2020 – Primele informaţii

În anul 2020 ANPA va elibera, la fel ca anul trecut, trei tipuri de permise de pescuit recreativ:

1. Permisul de pescuit recreativ valabil pe Dunăre cu braţele sale și în habitatele piscicole naturale necontractate – se eliberează online, direct de pe site-ul www.anpa.ro.

2. Permisul de pescuit recreativ pentru Marea Neagră – se eliberează online, direct de pe site-ul www.anpa.ro.

3. Permisul de pescuit recreativ valabil în habitatele piscicole naturale contractate de către Asociaţiile de pescari recreativi – se eliberează prin intermediul Asociaţiilor de pescari recreativi (Asociaţiile au primit un ID și o parolă cu ajutorul cărora obţin permise pentru membrii lor de pe site-ul ANPA).

Conform prevederilor art. 3, alin 2 și 3 din Ordinul MADR nr. 60 din 8 martie 2017 privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului recreativ în habitatele piscicole naturale, cu excepţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“, cu modificările și completările ulterioare, pescarii recreativi au obligaţia de a raporta către ANPA, anual, situaţia capturilor realizate prin pescuit recreativ.

Raportarea către ANPA a capturilor realizate prin pescuit recreativ se face prin întocmirea fişei de capturi, parte integrantă a permisului de pescuit recreativ, completată şi transmisă până la data de 28 februarie 2020, pentru anul precedent.

Față de cele prezentate, în vederea obținerii permiselor de pescuit pentru anul 2020, persoanele care au beneficiat în anul 2019 de permise de pescuit recreativ emise și eliberate de ANPA prin intermediul soft-ului informatic, valabile pentru Marea Neagră, Dunăre cu brațele sale și habitatele piscicole naturale necontractate, sunt rugate să transmită Fișa de captură menționată mai sus, la adresa de e-mail fisacaptura@anpa.ro sau la sediile teritoriale ANPA.

Adresele sediilor teritoriale ANPA se găsesc pe site-ul www.anpa.ro.

Așadar, regula de bază când vine vorba despre fișele de capturi e următoarea: se completează și se trimit ÎN LOCUL DIN CARE LE-AI PRIMIT. Dacă permisul a fost eliberat direct de către ANPA (prin intermediul platformei online) se trimite fișa de captură completată direct la ANPA. Dacă permisul a fost eliberat prin intermediul Asociaţiilor de pescari recreativi, acolo se și depune fișa de captură, parte integrantă a acelui permis.

Dacă apar modificări, vă ţin la curent, ca întotdeauna! Fire întinse, prieteni!

Sursa: www.anpa.ro

P.S. Ţi-a placut ce-ai citit? Atunci abonează-te la newsletter-ul totpescuit.ro Aici (în partea de jos a paginii).

Proiect Ordin de Prohibiţie 2020

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale împreună cu Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor au redactat Proiectul de Ordin privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2020.

Din perspectiva pescarului recreativ, cele mai importante prevederi sunt:

CAPITOLUL I – Zone și perioade de prohibiție

Art. 1 -(1) Se instituie măsuri de prohibiție pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 04 aprilie – 02 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, pe o durată de 45 de zile, în perioada 19 aprilie – 02 iunie inclusiv, cu excepțiile prevăzute în prezentul ordin.

(2) Se interzice pescuitul în scop comercial și recreativ/sportiv al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în râul Prut și în zonele inundate permanent sau temporar limitrofe acestuia, precum și în lacul de acumulare Stânca – Costești, pe o durată de 60 de zile, în perioada 04 aprilie – 02 iunie inclusiv.

(3) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în zona economică Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 04 aprilie – 02 iunie inclusiv.

(4) Se interzice pescuitul în scop comercial și recreativ/sportiv al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în fluviul Dunărea în zona care constituie frontieră de stat cu Republica Bulgaria, pe o durată de 45 de zile, în perioada 08 aprilie – 22 mai inclusiv.

(5) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în apele care constituie frontieră de stat cu Ucraina, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 19 aprilie – 02 iunie inclusiv.

(6) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în Complexul Razim – Sinoe și lacurile litorale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 04 aprilie – 02 iunie inclusiv.

CAPITOLUL II – Specii și perioade de prohibiție

Art. 6- (1) Se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv și familial al speciilor de pești și al altor viețuitoare acvatice vii, după cum urmează:

a) știuca, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la 15 martie inclusiv, fără a aduce atingere prevederilor art.1;

b) în mod special, pe Valea Iadului de la Baraj Leșu-Stâna de Vale și pe teritoriul zonelor de pescuit recreativ/sportiv Dâmbovița Superioară (Schit Dragoslavele-Baraj Pecineagu), Lac Pecineagu, Vălsanul Mijlociu (Brădetu-Baraj Dobrogeanu), Geoagiu Superior (Izvoare până la Cheile Rămeț), râul Someșul Cald de la limita zonei de protecție integrală a Parcului Natural Apuseni, până la confluența cu Lacul Beliș, Lacul Urlea din județul Brașov, râul Avrig pe o distanță de 24 km măsurată de la confluența cu râul Olt între coordonatele GPS 45°43’19.8″N 24°20’40.0″E – 45°38’06.4″N 24°28’19.4″E, afluentul Jibrea pe o distanță de 4,5 km aval coordonate GPS 45°38’31.6″N 24°25’42.2″E până la confluența cu râul Avrig, râul Sadu Inferior – amonte lac Ciupariu 45°38’37.1″N 24°05’50.2″E până la confluența cu Valea Pinului 45°36’47.8″N 24°01’22.0″E în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv al tuturor speciilor de pești, este permis numai cu eliberarea tuturor capturilor (catch & release);

c) pietrarul (Zingel zingel),fusarul(Zingel strebel), ghiborțul de râu (Gymnocephalus baloni), cernușca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), șalăul vărgat (Stizostedion volgensis), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostrița (Hucho hucho), mihalțul (Lota lota) și caracuda (Carassius carassius), precum și alte viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, tot timpul anului;

d) coregonul și lipanul, tot timpul anului;

e) păstrăvul de mare, tot timpul anului;

f) păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu și păstrăvul fântânel, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 31 martie inclusiv și din 01 octombrie 2020 până pe 31 martie 2021;

g) sturionii, tot timpul anului, cu excepția pescuitului în scop științific;

h) racul de munte (Astacus astacus), de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până 15 iunie inclusiv și în perioada 15 octombrie – 31 decembrie inclusiv;

i) capturarea lipitorilor medicinale (Hirudo verbana), pe o durată de 62 de zile, în perioada 1 iulie -31 august inclusiv.

Art. 7- Prohibiția pescuitului în scop comercial, recreativ/sportiv și familial a scrumbiei de Dunăre se stabilește, pe sectoare astfel:

a) pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 15 zile, în perioada 19 martie – 02 aprilie inclusiv;

b) pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 15 zile, în perioada 29 martie – 12 aprilie inclusiv;

c) pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Vadul Oii, km 238, până la Chiciu km 374,5 pe o durată de 15 de zile, în perioada 09 aprilie – 23 aprilie inclusiv;

d) pe sectorul de Dunăre și brațele sale de la Chiciu km 374,5 până la Baraj Porțile de Fier II, inclusiv brațul Gogoșu km 874,8, pe o durată de 15 de zile, în perioada 20 aprilie – 04 mai inclusiv;

e) pescuitul scrumbiei este interzis în tot cursul anului în fața gurilor de vărsare a Dunării în mare pe o adâncime de 5 kilometri în largul mării și pe un coridor lat de 2 kilometri socotit câte 1 kilometru de o parte și de alta a axului brațelor Sfântu Gheorghe și Sulina,în fața brațului Chilia, lățimea coridorului interzis este de 1 kilometru spre sud de axul brațului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale române;

f) în conformitate cu prevederile legale în vigoare în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei folosind maximum 2 setci în perioada 10 aprilie – 19 aprilie inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de Management și a Regulamentului Rezervației Biosferei „Delta Dunării”.

g) în sezonul de pescuit la scrumbie capturile accidentale de ciprinide asiatice ( sânger, novac, cosaș) se pot reține în vederea valorificării.

Pentru detalii (zonele de protecţie pentru resursele acvatice vii, zonele de refacere biologică etc.) citiţi Proiectul de Ordin în integralitatea sa pe site-ul oficial ANPA.

Sursa: www.anpa.ro

P.S. Ţi-a placut ce-ai citit? Atunci abonează-te la newsletter-ul totpescuit.ro Aici (în partea de jos a paginii).

Ce mâncăm la pescuit?

Un mare înţelept a zis cândva: „prindem – mâncăm, nu prindem – nu mâncăm”. O deviză curajoasă, venită din partea unui gurmand…Catch and release – ul nu era născut pe vremea aia. Nici braconajul.

Nu știu alţii cum sunt, dar în ceea ce mă privește – e invers. Când prind, nici să n-aud de mâncare! N-am timp. Când nu prind, am vreme și pentru potol…

Hai să fim serioși: când scapi dintre betoane o dată pe săptămână sau mai rar, pierzi contactul cu peștele și nu mai încapi în pantalonii de vânător / culegător. E musai să pui merinde de-acasă.

Dacă trăiești o viaţă de pescar, inevitabil ajungi să mănânci din brișcă. Trecerea de la brișcă la cuţit e ca evoluţia în arta unditului. Pentru unii vine mai repede, pentru alţii mai târziu. Sunt și unii pentru care nu va veni niciodată. După om.

Poate e aerul. Poate e murmurul apei ori libertatea. Sau poate-s toate la un loc. În orice caz, parcă și o conservă burdușită cu E-uri are alt gust pe malul apei. O fasole cu cârnăciori încălzită pe jăratic te poate face să visezi frumos, cu condiţia să dormi singur în cort (!).

Ce om să fii, să nu iei cu tine o bucată de slănină?! E bună și crudă, nu zic nu. Mai ales dacă mai ai oareșceva pe lângă. Cinstit ar fi s-o dregi cu oleacă de brânză, o porodaie, două… Ia ș-o bucată de pită adevărată, dacă găsești pe undeva. Musai s-o rupi bărbătește, n-o tăia!

Am zis că-i bună și crudă, da’ slănina prăjită îi aia care-ţi poate lua minţile. Să nu subestimezi niciodată slănina prăjită! Am văzut oameni cât ușa reduși la stadiul de copii, stând în jurul focului, fiecare cu ţepușa lui.

Unul asmute vâlvătaia, altul, mai milos, o ţine mai departe. Din când în când, fiecare își verifică slana. E loc și de povești pescărești, după cum e loc și de-o liniște firească, nederanjantă. E loc și de un zâmbet tâmp care, nu de puţine ori, trece până dincolo de urechi.

A ieșit un prieten cu niște străini la pescuit pe-un râu de munte. Toate bune și frumoase, până au prăjit o slănină. Mai să se bată, nu alta!…Au și uitat de pescuit.

Întotdeauna e bine să ţinem seama de părerea specialiștilor. Știu un expert cu doi dani în slănină și cârnaţi. Când se apucă să-ţi povestească despre slană, îţi stă mintea-n loc. Istoric, reţete, combinaţii posibile…nu te lasă s-o mănânci până n-o respecţi.

Carnea se respectă cu niște ceapă verde, ardei gras, gogoșar. E yin și yang. Nu se poate fără. Dacă bagi și niște kilometri în sus pe râu sau nu ești alergic la vâslit, poţi să uiţi de colesterol. Dau scris.

Parc-ar merge și ceva de băut la final. Aici am un alt specialist care ar putea să jure că merge un whisky. Dacă te respecţi, musai single malt! Io mi-s mai ţărănoc din fire, și-aș merge pe un deţ de ţuică. Curată, de prune!

Nu zic, am băut și un vin de casă pe Clisură!… Nu era nici acru, nici dulce. Simţeai boabele de struguri la final…M-a marcat! Nu știam ce să fac: să mă bucur de moment sau să cuget la câtă poșârcă am băut de-a lungul timpului?…

Hai că-s tare curios s-aud ce-aveţi de zis pe subiectul ăsta…Voi ce mâncaţi la pescuit?

Slănină: Voicu Alexandru Gabriel

Fasole: Totpescuit.ro

Cuţit: Todeasa Radu

Ţuică: Nașu’ mare

P.S. Ţi-a placut ce-ai citit? Atunci abonează-te la newsletter-ul totpescuit.ro Aici (în partea de jos a paginii).

Ce vor pescarii din România

Lună de lună, peste 40 000 de pescari se întâlnesc pe www.totpescuit.ro. S-a format o comunitate. E meritul nostru, al tuturor. V-aș invita pe toţi la o bere, dar nu am încăpea pe Cluj Arena, așa că rămân dator.

Dincolo de socializare și pasiunea pentru pescuit, când pescărimea din România se coagulează într-un asemenea fel e păcat să nu profităm de asta. Ar însemna că ne merităm soarta. Și NU ne-o merităm!

Tocmai de-aia am considerat că e oportun să vă cer părerea despre situaţia pescuitului recreativ din România. Am făcut-o și pentru că MADR, ANPA și Ajvps-urile din România nu v-au întrebat niciodată, la modul serios, ce credeţi despre pasiunea asta pe care o trăiţi și, mai important (!), o finanţaţi. Nu e normal.

Vă mulţumesc tuturor celor care aţi completat Chestionarul pe care vi l-am propus. Haideţi să analizăm împreună rezultatele.

Pentru a fi relevant la nivelul întregii populaţii a României (20 121 641 persoane), un sondaj are nevoie de 2-3000 de respondenţi de vârste diferite, dispersaţi pe întreg teritoriul ţării. Referendumul nostru pescăresc a strâns, în timp record, peste 5000 de respondenţi.

Asta în condiţiile în care revista Tackle Trade World apreciază că există maxim 700 000 de pescari în România, iar cei mai optimiști analiști de la noi speră la un milion (date concrete nu există). Așadar, cei peste 5000 de pescari care au completat chestionarul nu sunt doar relevanţi. Sunt mai mult decât reprezentativi.

Dintre cei care au participat, 98.8% s-au declarat pescari, iar restul de 1.2% – pescăriţe. Din punct de vedere al vârstei: 59.8% au între 30 și 50 de ani, 26.7% au peste 50 de ani, iar 13.5% au sub 30 de ani. Dintre respondenţi, 96.9% au domiciliul în România, iar 3.1% locuiesc în străinătate. 78.7% trăiesc în mediul urban și 21.3% în cel rural.

Să trecem la întrebări:

1. Pe o scară de la zero la cinci , cât de mulţumit (ă) ești de calitatea pescuitului recreativ din România? (unde zero = deloc mulţumit / ă și cinci = foarte mulţumit / ă)

Peste 5000 de pescari au răspuns: 33% au ales 1; 29.3% au ales 0; 23.2% au ales 2; 11% au ales 3; 2.1% au ales 4; 1.4% au ales 5. În concluzie, 85.5% dintre pescari se declară nemulţumiţi sau profund nemulţumiţi de calitatea pescuitului recreativ din ţara noastră, în timp ce 14.5% sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi.

2. Cât pește consideri că mai există în apele noastre naturale?

Peste 5000 de pescari au răspuns: 49.3% au ales varianta „Puţin pește”; 42.4% au ales varianta „Foarte puţin pește”; 7.5% au ales varianta „Suficient pește”; 0.6% au ales varianta „Mult pește”. Așadar, 91.7% dintre pescari spun că mai avem puţin sau foarte puţin pește, în timp ce 8.1% dintre pescari se declară mulţumiţi de cantitatea de pește din apele noastre.

3. Peștele care mai există în apele noastre naturale e acolo datorită: ANPA, Asociaţiilor de pescari sau e strict meritul naturii, cu puterea ei de refacere?

Peste 5000 de pescari au răspuns: 91.7% au spus că mai avem pește exclusiv datorită naturii, cu puterea ei de refacere; 5.8% spun că și Asociaţiile au meritul lor din punctul ăsta de vedere; iar 2.4% spun că și ANPA are un merit în sensul ăsta.

4. Care consideri că sunt factorii care au contribuit la scăderea efectivelor de pește din apele noastre naturale?

Peste 5000 de pescari au răspuns: 94.9% au răspuns „Braconajul”; 66% au răspuns „Poluarea”; 40.2% au răspuns „Construirea barajelor, prezenţa balastierelor și celelalte forme de antropizare”; 38.8% au răspuns „Pescuitul comercial”; 21.2% au răspus „Cormoranii”; 2% au răspuns „Pescuitul recreativ cu lanseta”.

Așadar Top 3 factori care ne-au adus în situaţia în care suntem arată așa: 1. Braconajul; 2. Poluarea; 3. Construirea barajelor, prezenţa balastierelor și celelalte forme de antropizare. Dincolo de primele două poziţii din top, care mi se par evidente pentru orice om raţional, foarte interesantă e opţiunea 3. Pescărimea din România s-a maturizat, știe despre ce vorbește. De asemenea, foarte interesant e și faptul că mai toate măsurile luate de către stat (prin reprezentanţii săi ANPA și ARBDD) și privaţi (Asociaţiile de pescari) au vizat pescarii recreativi (pescar recreativ = pescar care pescuiește cu lanseta, respectând legea! Pescarii cu lanseta care braconează intră, evident, în categoria „Braconaj”).

În topul „dăunătorilor”, „Cormoranii” și „Pescuitul recreativ cu lanseta” sunt acolo unde le e locul – la coada clasamentului.

5. În vederea refacerii stocurilor de pește din apele naturale Statul și/sau Asociaţiile de pescari ar trebui să acţioneze împotriva: Braconierilor; Poluatorilor; Pescarilor comerciali – prin interzicerea acestui tip de pescuit; Pescarilor comerciali – prin reguli mai stricte; Pescarilor recreativi – prin introducerea sistemului „Prinde și eliberează”; Cormoranilor?

Peste 5000 de pescari au răspuns: 95.4% au spus că trebuie acţionat împotriva „Braconierilor”; 72.5% au spus că trebuie acţionat împotriva „Poluatorilor”; 47.2% au spus că trebuie acţionat împotriva „Pescarilor comerciali – prin reguli mai stricte”; 22.7% au spus că trebuie acţionat împotriva „Pescarilor comerciali – prin interzicerea acestui tip de pescuit”; 22.3% au spus că trebuie acţionat împotriva „Cormoranilor”, și 14.1% au spus că trebuie acţionat împotriva Pescarilor recreativi – prin introducerea sistemului „Prinde și eliberează”.

De remarcat încă o dată ce vor pescarii din România și împotriva cui se îndreaptă autorităţile din domeniu……………..

Senzaţional mi se pare faptul că, deși suntem într-o situaţie aproape disperată, pescarii recretivi din România au maturitatea necesară pentru a nu fi absurzi – vezi opinia exprimată cu privire la pescuitul comercial. Foarte tare!

6. Consideri că e necesară înfiinţarea unei structuri specializate de combatere a braconajului – Poliţie piscicolă? Peste 5000 de pescari au răspuns: 94.2% au spus „Da” și 5.8% au spus „Nu”.

Pentru toată pescărimea din România e clar: combaterea braconajului nu mai poate fi ocupaţia de weekend a Jandarmeriei, ANPA etc. E nevoie de o structură specializată care să facă din combaterea braconajului o prioritate zero.

7. Ce tip de prohibiţie crezi că ar trebui să avem în România: „Prohibiţie pe specii de pești” sau „Prohibiţie generală, ca acum”?

Peste 5000 de pescari au răspuns: 55.6% au ales „Prohibiţie pe specii de pești”, în timp ce 44.4% au ales „Prohibiţie generală, ca acum”. Așa cum era de așteptat, în privinţa asta lumea e destul de împărţită. Și totuși, 11% în favoarea prohibiţiei pe specii de pești.

8. Pe o scară de la zero la cinci, cât de mulţumit ești de felul în care s-a îngrijit Statul român, prin reprezentanţii săi, de apele / peștii din apele noastre naturale? (Unde zero = deloc mulţumit / ă și cinci = foarte mulţumit / ă)

Peste 5000 de pescari au răspuns: 71.2% au ales 0; 19.9% au ales 1; 6.5% au ales 2; 1.8% au ales 3; 0.3% au ales 4 și 0.2% au ales 5. Nu mai e mare lucru de comentat.

9. Pe o scară de la zero la cinci, cât de mulţumit ești de felul în care s-au îngrijit Asociaţiile de pescari de apele / peștii din apele noastre naturale? (Unde zero = deloc mulţumit / ă și cinci = foarte mulţumit / ă)

Peste 5000 de pescari au răspuns: 47.6% au ales 0; 27.3% au ales 1; 13.2% au ales 2; 7.5% au ales 3; 2.7% au ales 4 și 1.7% au ales 5.

10. În opinia ta, cine crezi că ar trebui să gestioneze apele și peștii din apele naturale românești: „Statul, prin reprezentanţii săi” sau „Asociaţiile de pescari”?

Peste 5000 de pescari au răspuns: 54.5% au ales „Statul, prin reprezentanţii săi” și 45.5% au ales „Asociaţiile de pescari”. Deși per ansamblu sunt ceva mai dezamăgiţi de felul în care Statul s-a îngrijit de ape și pești, pescarii români ar lăsa resursele tot pe mâna Statului, dacă ar știi că Statul se trezește în ceasul al 12-lea.

11. Cine crezi că ar trebui să elibereze permisele de pescuit în România: „ANPA, în mod direct” sau „Asociaţiile de pescari”?

Peste 5000 de pescari au răspuns: 62.4% au ales „ANPA, în mod direct” și 37.6% au ales „Asociaţiile de pescari”. O opţiune decentă, în ton cu vremurile pe care le trăim.

12. Consideri că Asociaţiile de pescari din România ar trebui să poată percepe taxe pe apele contractate sau ar trebui să existe un permis de pescuit unic, valabil pe toate apele naturale din România?

Peste 5000 de pescari au răspuns: 86.9% au ales „Permis unic, valabil pe toate apele naturale din România”, iar 13.1% au ales „Asociaţiile de pescari din România să poată percepe taxe pe apele contractate”. Mesajul poate fi mai clar de atât?

13. Ce sumă ai fi dispus (ă) să plătești Statului Român în schimbul unui permis de pescuit recreativ valabil pe toate apele naturale din România: 50 lei, 100 lei, 200 lei sau peste 200 lei?

Peste 5000 de pescari au răspuns: 39.5% ar fi dispuși să plătească 100 de lei; 26.6% ar fi dispuși să plătească 200 de lei; 19.1% ar fi dispuși să plătească peste 200 de lei, iar 14.7% ar fi dispuși să plătească 50 de lei. Iată că pescarii din România nu sunt nici proști, nici zgârciţi! Ba din contră. S-au convins că nu-și mai permit lucruri „gratuite”…Întrebarea de 1000 de puncte: de ce nu vrea Statul român să încaseze EL banii ăștia și să facă și oleacă de treabă în pescuitul din România?!?…Curat, murdar. Domnilor de la ANPA, vă rugăm frumos să faceţi un efort și să ne primiţi banii!

14. Pe o scară de la zero la cinci, cât de mulţumit (ă) ești de felul în care s-au distribuit permisele de pescuit recreativ ANPA 2019? (Unde zero = deloc mulţumit / ă și cinci = foarte mulţumit / ă)

Peste 5000 de pescari au răspuns: 27.9% au ales 0; 20.6% au ales 1; 17% au ales 2; 15.3% au ales 3; 9.4% au ales 4; 9.8% au ales 5. Una peste alta, în ciuda dificultăţilor, lumea a fost mulţumită că a obţinut permisul Anpa pentru Dunăre, Marea Neagră și apele necontractate din România.

Acum, toată lumea știe ce vor cu adevărat pescarii din România. Așa cum v-am promis, rezultatele vor ajunge la toate instituţiile implicate în pescuitul recreativ din România. Dacă strângem rândurile, schimbarea e aproape.

P.S. Ţi-a plăcut ce-ai citit? Atunci abonează-te la newsletter-ul totpescuit.ro Aici (în partea de jos a paginii).