TotPescuit

Postări etichetate ‘avat’

Despre culori

Sunt unii care nu cred în culori. Pentru alţii, culorile fac diferenţa. Eu nu-ţi zic nici să te închini la ele, dar nici să fii ateu. Sunt unul dintre ăia care încurajează deţinerea și consumul responsabil de culori. ?

Există năluci care arată extraordinar și nu prind, după cum există năluci care arată execrabil…și prind. Nu putem face din asta o regulă, că nu e. Pe de altă parte, aceeași nălucă poate fi prinzătore în mâna mea și un obiect inutil, în mâna ta. Și viceversa. Pentru că diferenţa nu se face doar la nivel cromatic. Mai există mâna, mintea și excepţiile de la regulă. De-aia în pescuit (aproape) totul e posibil.

Dacă e să vorbim sincer despre culori ar trebui să recunoaștem că nouăzeci la sută dintre culorile nălucilor sunt o chestiune de marketing. Dar ăsta nu e neapărat un lucru rău. E cu dus și întors – cum ar fi să existe pe piaţă doar 5-6 (hai 10!) culori de năluci?!…

Restul de zece la sută sunt apanajul pescarilor iniţiaţi și se referă la situaţii punctuale când ai nevoie de anumite culori speciale. Situaţiile descrise plastic – “numa’ la aia vroia”. Rar te întâlnești (pe bune) cu așa ceva.

De cele mai multe ori e mult (!!!) mai important un reper decât culoarea (sau combinaţia de culori) în sine. Orice specie de pește pradă are, din punct de vedere cromatic, reperele ei. Să luăm spre exemplu bibanul, un pește poftit de mulţi dinţoși autohtoni. Analizându-i în detaliu coloritul, dăm peste o mulţime de culori și nuanţe. Pierdem vremea.

Grosso modo, avem dungile (și contrastul pe care ele îl creează!) și avem portocaliul ăla aprins de pe înotătoare. După mine, ăla (dar fix ăla!) e portocaliul suprem și motivul pentru care ai (și am) avut atât de multe atacuri la năluci cu mai mult sau mai puţin portocaliu.

Un alt exemplu de reper e albastrul dunărean. Dacă iei la mână albitura de pe fluviu o să vezi că aproape toate speciile au un albăstrui irezistibil. De-acolo și apetenţa răpitorilor dunăreni pentru albastru.

Când sari calul și pui la un loc două repere, obţii o combinaţie de culori senzaţională. Vezi albastrul cu burtă portocalie care face istorie pe Dunăre, dacă tot am amintit-o.

Astea sunt reperele. Restul e marketing sau fudulie, după caz. Găsește reperele și vei avea o revelaţie pescărească. Parol!

Că tot veni vorba de culori bune, aș zice că și portocaliul de pe pieptul măcăleandrului (Erithacus rubecula) e ce trebuie. O știe și el. Pus în faţa unui rival artificial cu pieptul portocaliu, măcăleandrul atacă fără rezerve. Pus în faţa unui rival artificial fără piept portocaliu, nu e agresiv. Dacă-i arăţi doar penele portocalii, fără rival, redevine coleric…Cam așa stau lucrurile și sub apă. Să nu zici că nu ţi-am zis.

La fel ca în cazul reperelor, e mai important contrastul decât culoarea (sau combinaţia de culori) în sine. Mă refer la diferenţa aia clară între spatele și burta nălucii sau între cap și restul nălucii (ex.: spate negru / burtă portocalie; spate roșu / burtă alb perlă; spate negru / burtă alb perlă; cap roșu / corp de altă culoare; motoroil / coadă portocalie etc.). Contrastul ăla e foarte important.

Din informaţiile mele, cu excepţia totpescuit.ro, peștii nu prea citesc presa de specialitate. Doar săptămâna trecută, s-au abonat la newsletter-ul blogului doi șalăi și-o știucă. ? Tu te-ai abonat? Dacă-ţi place ce citești pe blogul meu, abonează-te Aici (în partea de jos a paginii).

Prohibiţie 2019

De azi e în vigoare Ordinul privind stabilirea perioadelor și a zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum și a zonelor de protecţie și refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2019.

Cele mai importante repere sunt:

Prohibiţie generală – 11 aprilie – 9 iunie inclusiv (60 de zile)

Pe apele care constituie frontieră de stat – 26 aprilie – 9 iunie inclusiv (45 de zile)

Prin excepție, pe Dunăre, segmentul ce constituie frontieră de stat cu Bulgaria, prohibiția e – 15 aprilie – 30 mai inclusiv.

Prohibiţie știucă – 4 februarie – 15 martie inclusiv (și pe perioada prohibiţiei generale).

Prohibiţie păstrăv – de la data intrării în vigoare a Ordinului până în 30 aprilie inclusiv. De asemenea, 15 septembrie 2019 – 30 aprilie 2020.

Toate celelalte detalii pot fi găsite aici

P.S. Ţi-a plăcut ce-ai citit? Atunci abonează-te la newsletter-ul totpescuit.ro Aici (în partea de jos a paginii).

Cormoranii

Dacă tot e un subiect în vogă am zis să dezbatem și noi oleacă problema cormoranilor.

Că nu mai avem pește (cât ar fi normal să fie!) e clar, sper, pentru toată lumea. Și-atunci avem nevoie de un dușman. Preferabil vizibil, palpabil. Un dușman cu care să dai nas în nas pe apă.

Primul dușman scos din joben a fost sacoșarul, ciuma Deltei. Pescarul cu lansetă care seacă Delta de resurse. Am scris despre el aici . L-am ostracizat. E istorie.

Acum, că tot nu avem pește, trecem la cormoran. Toată ziua mănâncă dublul greutăţii lui, stă cocoţat pe crengi și puiește. O treabă ușor de halit la felul doi.

Reprezentantul Societăţii Ornitologice din România ne spune că există trei specii de cormoran în România – moţat, pitic și mare. Pe noi, ca pescari, ne doare ăla mare.

Nu spun că nu e antipatic. Nu spun că impactul lui asupra resursei piscicole e neglijabil, că nu e. Mai ales pe râurile mici (!).

Dar când ai prostul obicei de a mesteca înainte să înghiţi, multe lucruri îţi rămân, paradoxal (!), în gât.

Am vrut să văd cum era demult, în vremurile bune, așa c-am consultat Sfatul Pescarilor Bătrâni din Cluj. Mi-au spus că pe atunci nu vedeau cormorani în zona Clujului. Nu existau. Deloc.

Ca să ne muște de cur, pandemia asta cu pene a venit de undeva, nu? De prea mult bine, n-a plecat de-acolo, nu? A plecat de nevoie. Când rămânem singuri cu noi, în baie sau înainte de culcare (mă rog, unde se dezbracă fiecare de ipocrizie…) poate recunoaștem că păsările astea negre au venit pe capul nostru de foame.

Cică de vină pentru suprapopularea ţării cu Phalacrocorax carbo ar fi, vezi Doamne, piscicultura neaoșă înfloritoare. Bazaconii! Date concrete și reale (!) cu privire la efectivele de cormoran mare nu există. Toate raportările se fac din pix. E muncă de birou. La fel ca-n pescuit și piscicultură – multă impostură și puţină meritocraţie.

De reţinut e faptul că atât purtătorul de cuvânt al Societăţii Ornitologice din România cât și purtătorul de pantaloni de ministru au uitat să menţioneze cea de-a patra specie de cormoran întâlnită pe teritoriul ţării noastre (și cea mai agresivă!). Cormoranul cu două picioare, fără pene. Ăla cu plase și curent electric care face, mai nou, ravagii și prin Occident.

Despre ăla când vorbim la Bruxelles? E prins în politica de pescuit? Dar în planul naţional de management? Eu spun c-ar trebui să-l lichidăm (democratic!) întâi pe cormoranul fără pene și dup-aia mai vedem dacă ne luăm și de ăla cu cioc.

Ca s-o spunem pe aia dreaptă, pentru cormoran lucrurile sunt relativ simple. Noi ăștia bipezi și ei concurăm pe aceeași resursă – peștele. Prea puţin pește. Istoric vorbind, cormoranii ar trebui să se teamă de treaba asta. Oricine concurează cu noi pe resurse, mai devreme sau mai târziu (de obicei mai devreme!), o mierlește.

Problema noastră e mai mare decât un cormoran ce-și usucă penele la soare. Și a intrat în forma cronică.

Aștept cu interes părerea ta despre subiectul ăsta…

Fotografii: Adrian Şuhan, Aerial View

P.S. Ţi-a plăcut ce-ai citit? Atunci abonează-te la newsletter-ul totpescuit.ro Aici (în partea de jos a paginii).

Permise de pescuit 2019

Dacă ești pescar în România, știi deja că-n fiecare an trebuie s-o iei de la zero și să-ţi baţi capul cu legi, ordonanţe, informări și alte cele. Anul ăsta fac eu cinste cu toate informaţiile de care ai nevoie pentru a pescui legal în România lui 2019. Asta nu înseamnă că nu rămâi dator c-o bere!

Am stat de vorbă despre permisele de pescuit recreativ 2019 cu domnul Bălaș Mircea, Inspector din cadrul ANPA, serviciul regional Transilvania, căruia îi mulţumesc pentru deschidere și timpul acordat.

Totpescuit.ro: Ce trebuie să facă un pescar pentru a pescui legal în România anului 2019?

Bălaș Mircea: Conform deciziei 454/18.12.2018, publicată pe site-ul Anpa, permisele de pescuit recreativ de culoare albastră eliberate în anul 2018 sunt valabile și-n 2019, până se vor tipări noile permise. Cu ele se va putea pescui pe Dunăre, Marea Neagră și apele necontractate.

Conform aceleiași decizii, permisele albe emise de către Anpa și eliberate de către asociaţii de pescari recreativi în 2018 sunt valabile și-n 2019, însoţite de carnetul de membru al asociaţiei care a eliberat permisul, vizat pe 2019, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Totpescuit.ro: Foarte mulţi pescari confundă carnetul de membru al unei asociaţii cu permisul de pescuit. Explicaţi-le vă rog, pe scurt, care e diferenţa dintre cele două.

Bălaș Mircea: Carnetul de membru arată doar apartenenţa unui pescar la o asociaţie.

Modelul permisului de pescuit recreativ este prevăzut de anexa numărul 2 al ord. MADR nr. 60/2017. Exercitarea dreptului de pescuit în România se face în baza permisului de pescuit alb sau albastru (după caz) emis de ANPA și eliberat de asociaţii sau de către ANPA, după caz. (permisele albe se eliberează de către asociaţii, iar cel albastre direct de către ANPA).

Totpescuit.ro: Simplu, să înţeleagă tot poporul…Unde poţi pescui cu fiecare permis de pescuit emis de ANPA?

Bălaș Mircea: Permis ANPA alb – pe apele contractate de către asociaţii. Permis ANPA albastru – Dunăre, Marea Neagră și pe apele necontractate de către asociaţii, cu excepţia Deltei Dunării, unde e nevoie de permisul de pescuit eliberat online și gratuit direct de pe site-ul Administraţiei Rezervaţia Biosfera Delta Dunării.

Totpescuit.ro: În 2018 mulţi pescari s-au aflat în imposibilitatea de a achiziţiona permisul ANPA albastru. Cum s-a ajuns în această situaţie și ce plan are ANPA pentru a evita repetarea ei în 2019?

Permisele de pescuit recreativ, indiferent de culoarea lor, se tipăresc într-un număr limitat pentru a se respecta TAC-ul (Total Captură Admisibilă), conform art. 2 din OUG 23/2008. Ce înseamnă asta: TAC-ul reprezintă cantitatea de pește sau alte vieţuitoare acvatice aparţinând unei anumite specii sau grup de specii, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare, care se poate extrage anual fără a afecta capacitatea de regenerare anuală.

Au existat solicitări (din partea asociaţiilor de pescari) de mărire a TAC-ului, dar nu s-a aprobat mărirea, întrucât astfel s-ar încălca politica comună de pescuit care reglementează (la nivel european) efortul de pescuit și cotele de pescuit anuale. TAC-ul și efortul de pescuit trebuie respectate și-n anul 2019, în concluzie numărul de permise eliberate de ANPA în 2019 va fi corelat cu ele și limitat.

(Notă Totpescuit.ro: Având în vedere cele de mai sus și faptul că Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galaţi a propus păstrarea TAC-ului neschimbat în 2018 și nu se întrevede vreo modificare în acest sens în anul 2019, singura concluzie care poate fi trasă este aceea că numărul permiselor albastre de pescuit recreativ 2019 va fi idem cu 2018.)

Totpescuit.ro: Ce fac pescarii care nu au obţinut un permis ANPA albastru în 2018? Cum pot pescui legal în 2019?

Pentru a pescui legal pe Dunăre, Marea Neagră și apele necontractate, trebuie să aștepte până se vor tipări permisele albastre pe anul 2019. Ele vor fi eliberate gratuit, conform Legii nr.1 / 2017, direct de către ANPA.

Totpescuit.ro: Pe când un permis de pescuit recreativ ușor de achiziţionat (online)?

Departamentul de Comunicare ANPA București: În anul 2019 permisele de pescuit recreativ de culoare albastră se vor obţine online, direct de pe site-ul ANPA.

În momentul de faţă soft-ul necesar e în lucru. Nu se știe o dată aproximativă de intrare în folosinţă. De asemenea, nu s-a decis dacă permisele de pescuit recreativ de culoare albă se vor elibera online sau tot prin intermediul asociaţiilor.

Totpescuit.ro: Cine are dreptul legal de a controla un pescar pe apă în 2019? Cine are dreptul legal de a dispune sancţiuni contravenţionale/penale în cazul în care acestea se impun?

Bălaș Mircea: Au dreptul legal de a te controla pe apă – ofiţeri și agenţi ai Poliţiei Române și ai Poliţiei de Frontieră, ofiţeri și subofiţeri ai Jandarmeriei Române, personalul cu drept de inspecţie și control din cadrul ANPA, personalul cu drept de inspecţie și control din Garda Naţională de Mediu, personalul cu drept de inspecţie și control din cadrul RNP-ROMSILVA.

Pot dispune sancţiuni contravenţionale toţi cei enumeraţi mai sus. Pentru a constata infracţiuni grave și a dispune sancţiuni sunt competenţi (pe lângă organele de urmărire penală): ofiţeri și agenţi ai Poliţiei Române și ai Poliţiei de Frontieră, ofiţeri și subofiţeri ai Jandarmeriei Române, personalul cu drept de inspecţie și control din cadrul ANPA, personalul cu drept de inspecţie și control din Garda Naţională de Mediu, personalul cu drept de inspecţie și control din cadrul Biosferei Delta Dunării.

Totpescuit.ro: Un pescar plătește taxa de membru către asociaţia X (în judeţul de domiciliu), primește în schimb un carnet de membru vizat și un permis de pescuit recreativ de culoare albă. În concediu, merge la pescuit pe o apă contractată de asociaţia Y, care îi cere o taxă în plus. Cum ar trebui să procedeze din punct de vedere legal?

Bălaș Mircea: Trebuie să respecte regulamentul stabilit de către asociaţia Y. În regulament poate fi inclusă o taxă de acces în zonă pentru nemembri. Ca inspector ANPA, nu pot aplica vreo sancţiune în cazul în care nu respectă regulamentul stabilit de asociaţia Y. Nu există o bază legală în acest sens.

Totpescuit.ro: Informaţie pe surse – în cadrul Jandarmeriei Române (organ de control despre care am discutat adineauri) s-a făcut un instructaj la nivel naţional prin care li s-a pus în vedere ofiţerilor/subofiţerilor faptul că trebuie să verifice strict existenţa permisului de pescuit recreativ ANPA alb sau albastru, după caz. Discuţiile legate de carnete de membru și taxe suplimentare nu îi interesează. Cum comentaţi?

Bălaș Mircea: Nu comentez.

Totpescuit.ro: AGVPS România a redactat în anul 2018 o circulară prin care recomanda tuturor asociaţiilor din subordine să respecte principiul reciprocităţii interpretat astfel: un pescar de bună credinţă, care nu vânează o taxă de membru mai mică în judeţul vecin și achită taxa în judeţul de domiciliu să poată pescui pe toate apele atribuite la nivel naţional Ajvps-urilor. Ajvps-urile din teritoriu au ignorat circulara și au cerut în continuare bani în plus. Cum comentaţi?

Bălaș Mircea: Reciprocitatea e un act bilateral care nu poate fi impus de către ANPA. Mai multe nu comentez.

Totpescuit.ro: Foarte puţine asociaţii cu ape contractate ies în teren pentru controale, combaterea braconajului, ecologizări etc. Se mulţumesc să încaseze taxele. Mulţi pescari sunt, pe bună dreptate, nemulţumiţi de această stare de fapt. Cum comentaţi?

Bălaș Mircea: Din raportările făcute de către asociaţiile din raza mea de competenţă am cunoștinţă că s-au făcut ecologizări și controale cu instituţiile abilitate (ANPA, Jandarmerie și Poliţie).

Totpescuit.ro: Ce facem cu braconajul electric și cu plasele?

Bălaș Mircea: Există un plan de acţiune în vederea combaterii braconajului și pescuitului ilegal desfășurat de ANPA, împreună cu instituţiile abilitate (Poliţie, Jandarmerie, Garda de mediu).

Cam asta a fost discuţia noastră despre permisele de pescuit 2019.

Oameni buni: fiţi pescari informaţi! Citiţi toate rândurile și printre rânduri. În rest, s-auzim de bine!

Aștept berea pe adresa redacţiei!

P.S. Ţi-a plăcut ce-ai citit? Atunci abonează-te la newsletter-ul totpescuit.ro Aici (în partea de jos a paginii).

Tata

Adormeam greu când îmi zicea tata că a doua zi mergem la pescuit. Puneam ceasul să sune, dar era mai mult un soi de reflex. Știam amândoi c-aveam să ne trezim înaintea lui.

Ora patru. Aia era ora de trezire. Nici acum nu știu de ce ne grăbeam. Probabil nu vroiam să ratăm răsăritul. Cine știe de câte ori am văzut răsăritul și apusul cu tata…

Zilele noastre începeau aproape identic, dar fără urme de plictis. Timpul curgea altfel pe atunci. Călare pe bicicleta lui rusească aveam vreme să gândesc vrute și nevrute. Știam drumul pe dinafară și el ne știa pe noi. Aveam emoţii până la ultima curbă. Cum e Mureșul? Ce vom prinde?…

N-am sărit etape. Am crescut firesc. La început, aveam niște lansete rusești cu mufare fier pe fier și inele de sârmă. După o vreme, le-am matisat pe vârf inele ceramice făcute de tata la fabrică. Nu știam că-i zice „custom”. Foloseam niște cvasi-mulinete. Orice lanseu era o aventură.

Tata m-a învăţat cum să citesc apa, mi-a arătat nodurile și mi-a dezvăluit reţeta lui secretă de mămăligă. Și-n zi de azi e o taină bine păstrată. Încă tremură mrenele când aud de ea.

Vinerea era ziua pregătirilor. Legam monturi, ciopleam plute de știucă din șlap, făceam nade. Şi acum mă-ncearcă un miros de cânepă trasă în tigaie la foc mic, seminţe măcinate de coriandru…ce arome!

Peștii apreciau eforturile noastre și trăgeau din respect. Ucenicia într-ale unditului mi-am făcut-o la seral, cu mrene cocoșate și somni la râmă groasă. Prindeam cleni și carași la plută. N-aveam o specie preferată. Ne plăceau peștii.

Stăteam noaptea pe malul Mureșului și ascultam. Din când în când, liniștea aia grea era spartă de un sunet de talangă. Aveam clopoţei făcuţi de tata. Tot „custom”. Învăţasem sunetul fiecăruia ca să nu bâjbâi în beznă printre beţe. Când nu sunau tălăngile adormeam cu ochii în stele, sub cerul liber.

De răpitori ne-am apucat de nevoie. Ne exasperau avaţii. Crescusem și l-am învăţat eu pe tata. La prima partidă a prins un avat de trei kilograme. „Din noroc” zice el. E modest.

Am sute de amintiri cu miros de pește. Fiecare în sertarul ei. Pe toate pot să le descriu în cel mai mic detaliu. Pentru mine, ăsta e pescuitul.

Nimic din toate astea n-ar fi fost fără tata. Datorită lui am umblat pe ape atât cât să mă fac pescar. Astăzi împlinește o vârstă. La mulţi ani, tată!

Pe tine cine te-a iniţiat în pescuit? M-aș bucura dacă mi-ai zice două vorbe despre el/ea.

P.S. Îţi place Totpescuit.ro? Atunci abonează-te la newsletter-ul totpescuit.ro Aici (în partea de jos a paginii).