Cormoranii

Dacă tot e un subiect în vogă am zis să dezbatem și noi oleacă problema cormoranilor.

Că nu mai avem pește (cât ar fi normal să fie!) e clar, sper, pentru toată lumea. Și-atunci avem nevoie de un dușman. Preferabil vizibil, palpabil. Un dușman cu care să dai nas în nas pe apă.

Primul dușman scos din joben a fost sacoșarul, ciuma Deltei. Pescarul cu lansetă care seacă Delta de resurse. Am scris despre el aici . L-am ostracizat. E istorie.

Acum, că tot nu avem pește, trecem la cormoran. Toată ziua mănâncă dublul greutăţii lui, stă cocoţat pe crengi și puiește. O treabă ușor de halit la felul doi.

Reprezentantul Societăţii Ornitologice din România ne spune că există trei specii de cormoran în România – moţat, pitic și mare. Pe noi, ca pescari, ne doare ăla mare.

Nu spun că nu e antipatic. Nu spun că impactul lui asupra resursei piscicole e neglijabil, că nu e. Mai ales pe râurile mici (!).

Dar când ai prostul obicei de a mesteca înainte să înghiţi, multe lucruri îţi rămân, paradoxal (!), în gât.

Am vrut să văd cum era demult, în vremurile bune, așa c-am consultat Sfatul Pescarilor Bătrâni din Cluj. Mi-au spus că pe atunci nu vedeau cormorani în zona Clujului. Nu existau. Deloc.

Ca să ne muște de cur, pandemia asta cu pene a venit de undeva, nu? De prea mult bine, n-a plecat de-acolo, nu? A plecat de nevoie. Când rămânem singuri cu noi, în baie sau înainte de culcare (mă rog, unde se dezbracă fiecare de ipocrizie…) poate recunoaștem că păsările astea negre au venit pe capul nostru de foame.

Cică de vină pentru suprapopularea ţării cu Phalacrocorax carbo ar fi, vezi Doamne, piscicultura neaoșă înfloritoare. Bazaconii! Date concrete și reale (!) cu privire la efectivele de cormoran mare nu există. Toate raportările se fac din pix. E muncă de birou. La fel ca-n pescuit și piscicultură – multă impostură și puţină meritocraţie.

De reţinut e faptul că atât purtătorul de cuvânt al Societăţii Ornitologice din România cât și purtătorul de pantaloni de ministru au uitat să menţioneze cea de-a patra specie de cormoran întâlnită pe teritoriul ţării noastre (și cea mai agresivă!). Cormoranul cu două picioare, fără pene. Ăla cu plase și curent electric care face, mai nou, ravagii și prin Occident.

Despre ăla când vorbim la Bruxelles? E prins în politica de pescuit? Dar în planul naţional de management? Eu spun c-ar trebui să-l lichidăm (democratic!) întâi pe cormoranul fără pene și dup-aia mai vedem dacă ne luăm și de ăla cu cioc.

Ca s-o spunem pe aia dreaptă, pentru cormoran lucrurile sunt relativ simple. Noi ăștia bipezi și ei concurăm pe aceeași resursă – peștele. Prea puţin pește. Istoric vorbind, cormoranii ar trebui să se teamă de treaba asta. Oricine concurează cu noi pe resurse, mai devreme sau mai târziu (de obicei mai devreme!), o mierlește.

Problema noastră e mai mare decât un cormoran ce-și uscă penele la soare. Și a intrat în forma cronică.

Aștept cu interes părerea ta despre subiectul ăsta…

Fotografii: Adrian Şuhan, Aerial View

P.S. Ţi-a plăcut ce-ai citit? Atunci abonează-te la newsletter-ul totpescuit.ro Aici (în partea de jos a paginii).

Etichete:, , , , , ,

Trackback de pe site-ul dvs.

Comentarii (77)

  • Avatar

    Blajan vasile

    |

    Ff mare adevăr Sorin Bine punctat Respect Maxim

    Reply

    • Avatar

      Bogdan Andrus

      |

      Touche! Mă bucur că mai sunt și pescari cerebrali! Acu încearcă să arunce mâța moartă și-n curtea vidrei!!!
      N-avem pește in Romania pentru că ne batem joc de absolut orice resursă. Și aici mă refer strict la Homo sapiens, nu la vidrei sau cormorani. Dovada clară a spuselor mele o găsiți pe apele țărilor vestice: ape pline de pești… cu vidre și cormorani. Taică-miu are o vorbă: cum ți-așterni așa dormi!

      Reply

      • Avatar

        Sorin Tot

        |

        Mersi pentru opinie, Bogdan. De acord!

        Reply

  • Avatar

    Florea Dan

    |

    Corect, mare dreptate ai, mister Sorin… din pacate…
    Totusi, am inteles ca o sa plece cormoranii pe la orase, migreaza spre piscine 🙂

    Reply

  • Avatar

    Gabriel

    |

    Sorin,

    Iti citesc articolele(toate) cu mare drag iar acum nu pot sa fiu de acord cu tine. Nu neg ca bipedu face mai mult deranj dar pe alocuri e posibil sa fie surclasat de Phalacrocorax carbo, mai ales pe raul Olt.In acest sens o revin si cu foto si video.
    Il ultimii ani sunt din ce in ce mai putin baraconieri pe Olt, cel putin in Judetul Olt.

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Accept orice părere!
      Mersi pentru mesaj și pentru citit.

      Reply

      • Avatar

        Florin

        |

        Slatinean fiind si pescuind cam de cand am invatat sa sar gardul din gradina nu pot decat sa-l sustin pe Gabriel. Si trebuie sa recunosc ca urasc cormodracul (cum il alint eu) pentru ca ma depaseste cu mult in materie de pescuit. Nu o data, am stat pe dalele Oltului prinzand carasi (frumusei) si mi-a iesi dracul impielitat intre mine si pluta cu cate un carasoi sau ciortan de doua-trei ori mai mare ca ai mei. Cred ca imi intelegi sentimentele.
        Nu o data am vazut cardul de sute de cormorani aterizand pe Olt. Desi nu sustin tampenia cu mancatul de enspe ori a propriei greutati ( ar trebui sa elimine tocatura de peste, numai buna de perisoare), nu pot sa nu ma gandesc la cantitatea de peste care dispare in urma acelei aterizari. Si am spus mai sus ce anume mananca. Bine, nu sunt paranoic, nu cred ca mananca doar „slapii” aia, probabil ca ce e mai mic il inghite inainte sa vedem noi. Pe cei mari trebuie sa-i aranjeze, sa ia si o gura de apa ca sa alunece usor.
        Dar iti dau dreptate, ar trebui eliminati toti pradatorii care fac pagube si nu doar cormodracii. Si nici nu ma refer doar la plasari si electricieni. In aceeasi categorie ii bag si pe cei care retin pestele sub dimensiunea legala si pe cei care impanzesc un tronson de rau cu bete. Si bineinteles pe cei care „au retinut douazeci de kile, ca nu mai au timp sa vina pe balta pana cine stie cand”, saracii!

        Reply

        • Avatar

          Sorin Tot

          |

          Mulțumesc pentru opinie, Florin.

          Reply

        • Avatar

          Gabriel

          |

          Tot din Slatina sunt si eu. Am iesit ieri la Ipotesti cu tata, a zis ca nu a vazut niciodata atat de multi cormorani si pescari la un loc. Un alt semn clar este numarul scazut de pescarusi, practic au devenit o raritate

          Reply

        • Avatar

          CRISTIAN

          |

          Acum vreo douăzeci de ani am văzut în piață, în Slatina babuini care vindeau ciortanica de 7-8 cm.Aveau saci de polietilena de 50 de litri, plini ochi,ziua în amiaza mare .Cum comentezi? Oltenii au lungă și glorioasă „tradiție” în braconajul Oltului.

          Reply

          • Avatar

            Sorin Tot

            |

            Urâtă treabă… 🙁

  • Avatar

    Alin

    |

    Perfect de acord… doar ca de fiecare data cand o zic cu voce tare 1000 imi zic: Mananca de 2 ori propria greutate in peste in fiecare zi!!
    Parca i-au inventat acum 2 ani cormoranii astia… specie noua…

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      E modelul 2019 cu îmbunătățiri. 😁

      Reply

  • Avatar

    Achim

    |

    Braconajul trebuie combătut…..în primul rând și apoi decimați cormorani(dacă este cazul).

    Reply

  • Avatar

    Neagu Vasile

    |

    Mister intradevar există foarte multi cormorani fara pene ,dar să știți că ucrainieni trag cu pușca în cei cu pene si îi gonesc la noi nu au nici un fel de restricții

    Reply

  • Avatar

    Radu Avram

    |

    Sorine , am sa ma refer strict la „pasari” : de la un an la altul , este foarte vizibil ca efectivele sunt tot mai mari. Sa fereasca Dumnezeu sa plece cormoranii de pe apele noastre , din cauza foamei , asa cum au si venit !

    Reply

  • Avatar

    Nicu

    |

    Branconajul domestic,salbatic ,industrial dar mai ales cel electric si pe urma ne putem lega si de inaripatele negre.Nu din cauza pescarilor sau a cormoranilor nu avem in apele noastre peste ci a branconierilor care sunt sub aripi protectoare.Sorin este parerea mea si sper sa o pot schimba .

    Reply

  • Avatar

    cezar jeflea

    |

    Salutare Sorine!Se ocupa bipedul ala de care ai pomenit si de cormorani,se ineaca in plasele de monofilament cand vrea sa manance peste din ele☹

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Am vazut pozele tale…trist!!

      Reply

  • Avatar

    Pikeman

    |

    Oare niste vulturi care sa manance cormoranii cu doua picioare unde gasim?

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Nu stiu, dar daca dai de o sursa buna de vulturi particip si eu (din toate punctele de vedere!).
      Poate importam de la Bacau…

      Reply

  • Avatar

    remus

    |

    in cluj napoca nu se braconeaza cu curent ca is multi pescari care vad si cheama autoritatile(f.bine fac)..se prindea scobar f mult si cu totate astea somesul era plin de scobar!de cd au invadat cormoranii efectiv au eradicat pestele si santem nevoiti sa mergem la peste 100km sa putem avea si noi o partida de pescuit decenta!da o partida de dupa servici spre seara nu poate fi vorba ca efectiv in cluj nu ai ce pescui!!!!deci spun iar clar–IN CLUJ NAPOCA CORMORANUL E VINOVAT 99% DE DISTRUGEREA SI EFECTIV ERADICAREA PESTELUI DIN SOMES !!!eu unul nu am vazut macar un caz de ,,curent,,pe zona cluj-napoca

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Am zis: pe râurile mici e un factor de luat în calcul. Clar.
      În județul Cluj se curentează în draci! (nu mă refer la Someșul Mic)
      Mersi pentru părere!

      Reply

    • Avatar

      Tila

      |

      Stimate Domnule Remus! In Cluj, pe langa cormorani sunti si alti factori, mult mai daunatori:
      1: pragurile din oras fragmenteaza populattiile de pesti, acestia nu pot ajunge la locurile ideale de reproducere
      2: bydropeaking: vezi cat variaza nivelul raului in decurs de cateva ore
      3: raul este total regularizat, de fapt a devenit un canal, nu un rau natural
      4: de poluare nu mai vorbesc
      Acestea sunt problemele reale la Cluj. Cormoranii sunt doar o mica problema.

      Reply

      • Avatar

        Sorin Tot

        |

        Tila, imi place cum gandesti! E unul dintre cele mai bune comentarii pe care le-am avut pe blog de cand i-am dat drumul. Multumesc pentru citit si pentru interventie.

        Reply

        • Avatar

          Tila

          |

          Mersi! Mă bucură și pe mine că sunt și printre pescari oameni deschiși care mai și gândesc.
          Și bineînțeles că în loc de bydropeaking am vrut să scriu hydropeaking.
          Anul trecut am făcut evaluările de ihtiofaună pe Someșul Mic în zona Clujului și într-adevăr e jale. Și pot s-o spun cu mâna pe inimă că nu (numai) din cauza cormoranilor. Ei sunt doar cireașa de pe tortă. Dar torta e mare. Și chiar dacă am lua cireașa jos, problema nu s-ar rezolva. Trebuie să mâncăm și torta. Dar nu va fi ușor. Ce mai mare felie este Administrația Națională ”Apele Române”. Fir întins!

          Reply

          • Avatar

            Sorin Tot

            |

            Te consider plus valoare pe blogul meu. Spor in activitate iti doresc! E nevoie de specialisti in Romania. Numai bine!

      • Avatar

        Florin

        |

        Hydropeakingul ala sau cum se numeste, e crima curata. In afara de faptul ca in perioadele cand pestele depune, se distrug miliarde de icre (care sunt depuse in zone cu apa mica, adica zonele care raman pe uscat), tone de peste sunt prinse uneori in gropi(te) aflate in zonele amintite mai sus. Am vazut de multe ori „pescari” venind de la „pescuit” cu sacosele pline, in urma acestor tampenii.
        Intr-o vara, acum vreo 12-15 ani a fost scazut un tronson de Olt, zilnic, o vara intreaga, cativa metri. S-au facut reparatii la unul din baraje. Am vazut pesti care ar fi fost visul oricarui pescar, carati pe umeri de „pescari” fara scule de pescuit. Nici nu vreau sa-mi inchipui cate zeci de tone de peste a murit lasat pe uscat in vara aia.
        Sa nu uit sa precizez, de parca nu era de ajuns de rau faptul ca au scazut apa atat de mult, nici macar nu o lasau asa, in fiecare dimineata deversau, seara il umpleau la loc.
        Am vazut fenomenul asta de doua ori in viata, acum vreo 40 de ani, eram copil. Comunistii totusi respectau natura. Au scazut apa pana a ramas Oltul pe vadul natural, un raulet de cativa metri latime. l-au lasat asa pana cand au terminat reparatiile.
        Morala comentariului meu este ca ne lipsesc oamenii care sa aibe un creier functional si cunostintele necesare, acolo unde trebuie. Cum zice vechea vrba romaneasca, omul potrivit la locul potrivit.

        Reply

        • Avatar

          Sorin Tot

          |

          La nivel de societate nu prea mai știm să deosebim valoarea de non-valoare. Multe lucruri sunt pe dos. 🙁

          Reply

        • Avatar

          Cristian

          |

          Partial corect, dar ești într-o eroare eronata. Angajații de la baraje sint braconieri și mină-n mina cu braconierii, scad apa, deliberat, mai mult decit trebuie, își avertizează „colegii” de breaslă să vină cu sacii. De exemplu, pe Argeș, lingă București, un administrator de lac mi-a povestit cum au venit gorobeții să-i vîndă exemplare capitale, pentru populare. Dacă ai ghinionul să se înece cineva, scad apa să găsească cadavrul. S-a ajuns pînă acolo unde procuratura vine în tandem cu jandarmii, unii caută cadavrul ceilalți aleargă „mafoamea” să nu golească acea porțiune de rîu, secata.

          Reply

  • Avatar

    Marcel

    |

    Natura, isi are propriul echilibru. Omul, animalul cu ratiune (..ha, ha , ha) , este unicul dusman al ei. Lacomia, prostia, nepasarea fac ravagii !

    Reply

  • Avatar

    Dorin

    |

    Dreptate ai domnul Sorin despre branconieri, clar fac ravagii peste tot, dar si cormoranul, cand sunt carduri mari pe rauri fac dezastru. Eram intr-o zi la pescuit pe raul Suceava si a inceput sa curga peste damblagit, in special scobar, mreana, clean, morunas, albitura in special, dar cantitati destul de insemnate. Am sunat la 112, crezand ca este vorba de vreo poluare masiva, ca sa constatam in final ca in amonte la vreo 300 m activa un card de vrei 200 de cormorani. Am estimat, cam in 45 de min pana i-am alungat, doar pestele pe care l-am vazut noi depasea cred cam 150-200 kg, ceea ce nu e putin lucru. In cativa anii cardurile astea de cormorani, coroborat cu activitatile de extragere balast si cu branconierii au redus semnificativ populatia piscicola a raului Suceava😢

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Arza-i-ar zeama de „branconieri”! :))
      Nu va contrazic…pe raurile mici pot fi o problema.

      Reply

  • Avatar

    Sorin

    |

    Da bine punctat ,dar de ce in Franta in fiecare an trebuie impuscati o cota de cormorani in fiecare departament ? Si in Romania cica sint protejati Cormorani ,

    Reply

      • Avatar

        Florin

        |

        Si in Suedia e la fel, Sorin. Se organizeaza vanatori periodic, pentru a rari populatia.

        Reply

  • Avatar

    Alex David

    |

    Marile probleme se întâlnesc in fermele piscicole! Eu unul, acum 2 ani am avut mari probleme in bazinele de puiet cu cormoranii!!! Mi au mâncat mai mult de jumatate din efectivul de puiet!! Despăgubiri?? Am ajuns in piscicultura sa trăim de pe o zi pe alta… singura ramura nesubvenționate!!

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Imi pare rau sa aud… Multumesc pentru parere.

      Reply

  • Avatar

    Claudiu

    |

    A spus cineva ca natura…. GASESTE INTOTDEAUNA o cale. Poate că așa vrea natura (Dumnezeu), să ne sensibilizeze. Nu pe cei sensibili deja, să ne înțelegem. Poate o veni si vremea cand de la guvern va cobora o dispoziție din asta…. de urgență! Să se populeze cu puiet toate raurile țării (ca si din asta se poate face bani pe naspa) si totodată sa mai impuscam si o anumita cota de Cormorani că de ei vorbim. Zic si eu….

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Mersi pentru opinie, Claudiu.

      Reply

  • Avatar

    Tibi

    |

    Pescuiesc de foarte multi ani – si nu doar pe Mures , raul meu de suflet , pe care am deprins tainele pescuitului ! – dar , cormorani atat de multi si ” tupeisti ” , aproape fara frica de om , n-am vazut in viata mea !! 🙁 Pe timpuri , in Delta Dunarii , acolo unde i-am vazut pentru prima oara , zburau indata ce vedeau sau simteau omul ! Acum , pe canalele Deltei , te privesc sfidator de la inaltimea copacilor si trebuie sa insisti mult , pana isi iau zborul !! Mai mult decat atat , se pot intalni , pe aproape toate apele curgatoare …..cele care mai tin peste , binenteles !! E clar ca s-au inmultit peste masura ori au migrat de undeva …..ori amandoua variantele !! 🙁 Tot la fel de clar e, ca , nu sunt singurii vinovati , de imputinarea pestilor ori chiar de disparitia unor specii , pe anumite ape ! Cred ca , masurile de redresare a situatiei , de salvare – si de inmultire !! – a ceea ce a mai ramas din efectivul de peste , ar trebui sa vizeze , alaturi de diminuarea numarului de cormorani si diminuarea braconajului , a poluarilor chimice si mecanice , actiuni de control si protectie a zonelor de reproductie , etc ….plus , actiuni de populare cu specii de pesti , care altadata , faceau deliciul pescuitului pe apele curgatoare – scobar , morunas , clean , mreana !! E doar parerea mea ….

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      E binevenita, Tibi. Multumesc!

      Reply

  • Avatar

    Dan

    |

    Sunt in asentimentul celorlalti care au amintit de pescuitul cu diverse ustensile, mai mult sau mai putin legale. Un aspect aparte si deloc de neglijat este pescuitul industrial si cel familial pe Dunare. De cate ori incerci sa arati cu degetul inspre acest „flagel” toata lumrea iti sare in cap si vin cu argumente de genul: aceasta este o ectivitate traditionala care asigura traiul familiilor lor, se platesc texele aferente, etc. Dar vin cu intrebarea: s-a intrebat sau a verificat cineva care este valoarea pestelui vandut legal, de acestia? Care este contributia acestora la bugetul statului? Sa-mi fie cu iertare, dar eu nu scutit de nicio taxa la stat asa cum sunt majoritatea romanilor. In aceste conditii, se cunoaste cantitatea de peste recoltata intr-un an sau doar a celor care pescuiesc cu unditele? Coborati la malul apei si nu mai faceti statistici din pix uitandu-va, in cel mai fericit caz, la acvariul din biroul vostru luxos!

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Un indemn de bun simt. Multumesc pentru opinie, Dan.

      Reply

  • Avatar

    LACI

    |

    NU STIU PRECIS CARE AR FI CAUZA CA PE MURES NU MAI PRINZI PESTE DECAT FOARTE RAR DAR ACUM CATIVA ANI ERAU CORMORANI SI ERA SI PESTE,ACUM CRMORANII AU DISPARUT SI PESTII LA FEL.BRACONAJUL INFLORESTE,NU FAC O IESIRE FARA SA VAD CATE UNUL CU „MIRESA” SI NICI NU SE FERESC.

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Si in zona mea e la fel, Laci. Ziua japca si parasute, noaptea curent.

      Reply

      • Avatar

        cezar jeflea

        |

        Sorine,e proverbiala „pumnii mei minte nu are” ,pe cand si la Cluj?

        Reply

        • Avatar

          Sorin Tot

          |

          Pare a fi o piesa interesanta, dar nu ma mai invart de mult prin astfel de cercuri.

          Reply

  • Avatar

    ary

    |

    Salut!
    Asa cum spuneam cuiva(multora,de fapt…),e ok sa eliberezi pestii prinsi-daca nu sunt grav raniti de ancore…-e chiar indicat(nu pescuim de foame,nu?!?),insa nu retinerea capturilor decimeaza populatia piscicola,ci branconierii si cei care polueaza cu diverse.Ca sa nu mai spun ceea ce e vizibil de pe Luna:esti un nenorocit de criminal ,o creatura iresponsabila si egoista daca branconezi-inclusiv daca retii pestii sub dimensiunea legala!-sau daca poluezi apele sau malurile lor!
    Asociatiile nu fac nimic vizibil pentru a inlatura plaga asta,cu toate ca ar putea sa aloce bani(din cei care ii iau degeaba de la pescari!) pentru(macar)o prezenta mai activa pe ape,la control si prevenire.In mod legal,pescarii cinstiti nu pot organiza potere…deocamdata,dar cred ca e singura solutie.Ce face eu?Tai firele(cand le gasesc),sirurilor,cosurilor,pripoanelor.Am saci menajeri in masina,in care adun(sacrific 15 minute),semnele trecerii toxice ale altora (peturi,pungi de nylon de la nade,etc…),la sfarsitul partidei.E trist….Am adunate amintiri cu locuri de pescuit distruse de mizerie,altadata mirifice.
    Am mai scris despre asta.Nu vreau sa plictisesc sau sa imi fabric o aura de „greenman”,dar macar din cand in cand,poate ca nu e rau sa ne amintim ca apele sunt locul unde primim mai mult decat sanatate si placere.Cred ca le datoram grija.Macar ca sa putem sa avem unde sa mai mergem…..sa …primim.

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Nu plictisesti deloc, Ary. Stai linistit. Felicitari pentru atitudine si pentru bun simt!

      Reply

  • Avatar

    Iotu Mihăiță

    |

    Sunt de acord cu tine și subscriu! Sunt multe varietăți de cormorani și cu pene, dar și fără pene! Am văzut astă-vară pe Dunăre un cârd de 700-1000 de cormorani, greu de estimat, care printr-o strategie de grup, greu de imaginat la aeemenea păsări, se plasau într-un cerc mare și bătând din aripi și făcând multă gălăgie strângeau cercul! Cu rol bine determinat alții se scufunda ritmic, iar toată strategia era, lesne de înțeles, pentru a strânge în mijloc peștele și a-l vâna! M-am înfiorat de tot peisajul și gălăgia făcută de cormorani, de parcă priveam în direct o punere în scenă a unuia din filmele lui Hitchcook! Incredibil! Mă gândeam la ce cantitate mare de pește va dispărea înghițita de așa multe păsări, până vor fi satule!… D

    Reply

  • Avatar

    Eugen Kocz

    |

    Sincer nu itelegi problema.
    1.Braconierii -racolteaza exemplarele mari de la 2,3 kg in sus nu prea ii intereseaza maruntisul.
    2.Cormoranii cu pene se hranescu cu pesti pana in 2 kg (clean,scobar,caras,rosioara,mreana,ciortanei,etc.)

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Acum totul e mult mai clar. Mulțumesc.

      Reply

    • Avatar

      Tila

      |

      Domnule Eugen: cred că Dumneavoastră nu înțelegeți problema. Dacă râurile nu ar fi regularizate și ar avea lunca inundabilă, unde se reproduceau cele mai multe specii de pești, ar putea să vină cormoranii și braconierii zi și noapte că tot am avea pește. Pierderea habitatelor este cea mai mare problemă. Citiți un pic literatura vecehe (Grigore Antipa, Herman Ottó) și o să înțelegeți problema. Iată ce scria Herman Ottó în 1887: cantitatea de pește nu este dat de către râu ci de lunca inundabilă a acestuia. Unde sunt aceste lunci inundabile? Când au fost inundate ultima dată și a stat apa 6-8 săptămâni pe aceste zone în așa fel încât să permită reproducerea peștilor pe aceste zone inundabile?

      Reply

  • Avatar

    Vio

    |

    Omul: pradatorul suprem, a pus ochii (acum) pe cormoran. Mai incolo se vor indrepta si asupra pelicanului, ..pe el nu se vede…:(

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Trecem si la ala. Numai de noi nu vedem.

      Reply

  • Avatar

    Marius

    |

    Salut Sorin,
    Iti citesc blogul de ceva vreme si astazi m-am hotarat sa iti las si un comentariu, deoarece subiectul este de foarte mare actualitate si interes mai ales pentru pescarii sportivi.
    Spui mai sus asa „Ăla cu plase și curent electric care face, mai nou, ravagii și prin Occident.

    Despre ăla când vorbim la Bruxelles?”

    Eu zic ca deja s-a vorbit!
    Te rog sa iti amintesti ce a zis Daea in PE – „în România,
    cormoranii fac baie în piscine.”
    Toata lumea a ras de el, dar omul a fost f. subtil si nu stiu cati au „prins-o”. Si are mare dreptate, in Romania, adevaratii cormorani, cei care au golit apele de peste si s-au imbogatit de pe urma aceste resurse, chiar fac baie in piscina.
    In rest, toate cele bune si continua ceea ce faci, te citesc cu placere!

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Eu sper ca nu-l consideri pe domnul ministru capabil de asemenea subtilitati si ca a fost doar o gluma (buna de altfel! 🙂 ).
      Ma bucur s-aud ca citesti cu placere blogul. Te salut!

      Reply

      • Avatar

        Marius

        |

        Nici pe el, nici pe sefa lui! 😛
        Dar mi-ar placea sa cred, ca cel care i-a scris discursul a bagat „subtilitatea” aceea intentionat!
        Cam atat cu politica! 😀

        Reply

  • Avatar

    serban

    |

    Dar oare nu exista vreo substanta chimica care odata ingerata de cormoran sa ii provoace sterilitatea? O asemenea substanta s-ar putea injecta in anumite specii de pesti fara mare valoare si ar mai tine in loc populatiile de cormorani fara sa fie necesara impuscarea lor…bine, asta nu ar rezolva problema migratiilor de cormorani venite din alte zone sau tari. Ma gandeam de ex la somnul pitic, specie invadatoare…pe el il papa sau nu cormoranul cu pene? De cel biped fomist nu mai intreb ca stiu ca ii taie tepii cu clestele si il face chiftele pe somn, fie si pitic)))

    Reply

  • Avatar

    Florin

    |

    Uite ca ti-am dat si like ca sa nu te mai plangi. Sincer citesc cu placere desi nu intotdeauna sunt de acord cu tine (cazul de fata de ex. 😀 ) dar sincer nu m-am gandit sa dau si like 🙁

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Nu-i musai să fii de acord cu mine. Tocmai asta e partea faină! Mersi pentru like și pentru citit, Florin.

      Reply

  • Avatar

    Ciprian Moisa

    |

    Salut, trecând peste mulțumiri și laude pe care le meriți din plin, eu cred că ai perfectă dreptate, argumentând dispariția sursei de hrană a bietelor păsări prin colaborarea strânsă și directă cu noi cei cu două picioare și fără pene (aici având :electricieni, plăsari, lansetisti cu fire multiple etc pină la pescarii simpli cu 20 de bețe înșirate pe malul apei! Dacă stăm în continuare și privim doar la ce se-ntâmplă vom arăta cât de curând copiilor și nepoților noștri doar poze cu fauna ce a trăit pe meleagurile noastre! Evoluând pe o treaptă superioară, cum ar fi normal trebuie să luăm urgent și măsurile de rigoare ce se impun! Legislație adecvată pentru ocrotirea speciilor care sunt în deficit sau chiar pe cale de dispariție și pedepse mai drastice pentru încălcarea lor (legilor) și nu doar lamentări și altele… pe diferite căi! Mulțumesc S. Tot, ține-o tot așa și fir întins!

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Mersi pentru opinie, Ciprian. Fir întins!

      Reply

  • Avatar

    Doc

    |

    De ce nu se vorbește aproape deloc de Cormoranii cu două picioare cu bărci de mare viteză și monofilamete lungi cât trei sferturi din Dunăre Noi pescarii îi vedem dar poliția de frontieră și gardă de mediul NU.

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Când scăpăm de ăia (și de electricieni), avem pește. Până atunci, nu!

      Reply

Lasă un comentariu