Storm GO TO GRUB

Adio știucă

Cred cu tărie că avem unii dintre cei mai buni pescari din lume. Undițari capabili să scoată știuca din icră, darămite din stuf. Dar de unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere. În Deltă, transformarea mârliței în trofeu nu s-a făcut însă peste noapte. 

Preocupați de dezvoltare durabilă până în pragul insomniei, guvernatorii Rezervației au vrut, dar nu s-a putut. Activiști de mediu, jurnaliști și politruci au condus pe rând destinele Deltei conform algoritmului politic. Toți și-au încheiat mandatul pe plus. Mai puțin știuca.  

Sub pretextul înduioșător al pescuitului de subzistență, braconajul deltaic a cunoscut, în ultimii ani, o dezvoltare fără precedent. Ce om să fii, să nu verși o lacrimă gândindu-te la băștinașul care vâslește, cu hainele arse de soare, de dimineața până seara pentru a pune un pește pe masa familiei?… 

Însă, dacă arunci un ochi peste recolta de pește declarată an de an, constați că omul nostru aduce bani de acasă pentru a-și trăi pasiunea, activitatea dovedindu-se a fi (în acte) total neprofitabilă. Un fel de pescuit sportiv, dacă vreți. Cine ar fi crezut că avem atâtea lucruri în comun? 

În mod paradoxal, bărcile au devenit din ce în ce mai performante, caii putere s-au înmulțit, iar localnicii au devenit experți în acumulatori și circuite integrate. Astăzi, cine nu are aparat, e fraier. Un fel de reconversie profesională. 

De fapt e simplu și nu a fost niciodată complicat: e vorba despre bani. Știuca a fost doar o victimă colaterală. Circuitul banilor negri din Deltă funcționează ca un ceas elvețian. De la gonașul care bate stuful până la șeful cel mare, banii sunt clătiți în atâtea ape încât își pierd mirosul de pește.  

Trecerea Deltei pe persoană fizică a fost un proces de durată. Începutul sfârșitului a venit prin anul 2018, odată cu stigmatizarea pescarului recreativ, transformat peste noapte în ciuma Deltei. Dacă nu v-amintiți, v-amintesc eu:  https://www.totpescuit.ro/ciuma-deltei/ .

Guvernatorii s-au schimbat anual, dar excluderea lansetiștilor din Deltă a devenit politică de stat. Stat în stat. Dar vorba românului: tot răul spre bine! Cu ocazia asta, am văzut cine a stârpit cu adevărat peștele din Deltă: undițarii sau așa-zișii pescari comerciali? Acum, numai cine nu vrea să vadă, nu vede. 

Soarta știucilor deltaice s-a scris din pix, dar meciul s-a jucat acolo jos, la buza stufului. Marea miză nu au fost esocidele, cu carnea lor fadă, ci icrele lor vândute la preț de caviar.  

Plasele pe care le vezi ca turist în Delta Dunării sunt doar vârful aisbergului. Adevăratul măcel are loc iarna, departe de ochii curioșilor. Mii de știuci sunt spintecate, golite de icre și aruncate, cu scârbă, în stuf. An de an. 

Generații întregi de știucă au sfârșit în borcan. Te miri că am ajuns să spunem: adio știucă? 

P.S. Îți place TotPescuit.ro? Atunci abonează-te la Blog Aici (în partea de jos a paginii).

Etichete:

Trackback de pe site-ul dvs.

Comentarii (13)

  • Avatar

    Doc

    |

    Ăsta e motivul pentru care nu mai calc în Deltă de ceva ani, M-am săturat de hămeseala băștinașilor care cred că au Delta pe persoană fizică primită de la mă-sa și de la ta-su ,de sutele de km de monofilamentele de neam prost și de reneliști.Și mai au și tupeul nesimțit să susțină că noi pescării sportivi suntem vinovați de dispariția peștelui.Singura modalitate ca urmașii noștrii să vadă o știucă sau un crap în mediul lui nu la Antipa este interzicerea totală a pescuitului în Deltă și fiecare familie să primească un venit minim garantat de stat cu obligația de a nu mai pescuii deloc ( bineînțeles cu introducerea unor persoane drastice în cazul încălcării legii , pârnaie multă și lungă).Din păcate știuca e rară pe toată Dunărea ( De ,acum câțiva ani erau o mulțime de sacoșari ordinari care luau tot inclusiv pixurile de 10cm).

    Reply

  • Avatar

    Constantinescu Liviu Dan

    |

    Ma bucur ca mai sunt oameni care au curajul sa scrie sau sa vorbeasca despre acest dezastru! Subscriu la tot ce ați scris…! Din pacate lucrurile astea vor continua! Si cred ca doar printr-un efort colectiv uriaș, v-om avea succes in a schimba ceva! Ne apropiem de „sfarsitul” piscicol al Deltei! Si aici ca si in cazul pădurilor, functioneaza sloganul ticalos: până la ultimul copac…pana la ultimul peste! Apoi vedem ce facem…Daca mai avem ce face!🤔

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      De acord cu dumneavoastră. Mulțumesc pentru intervenție!

      Reply

  • Avatar

    Calin

    |

    Problemele cele mai importante – 1. mahării politici care vor icre si parte din banii de pe ele si 2. Organele de control si dotarile acestora. Se incepuse ceva in domeniul silvic, s-au speriat si l-au scos de la butoane pe seful gărzii de mediu.
    Rezolvari: la firul ierbii, echipe de controlori adusi din țară si dotati cu drone, barci, salarii ok si carnete de pv-uri. Mahării politici controlati de organisme straine si sanctionati pe legislatia si cuantumurile europene, nu dambovitene. Poate doar asa sa se diminueze cumetriile din delta.
    Sau ajungerea cutitului la os. Disparitia de facto a stiucii si reprofilarea braconierilor din lipsa de obiect de activitate.

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Cred că se va ajunge la ultima variantă….

      Reply

  • Avatar

    Catalin, un pescar

    |

    Ma întreb…? Când se va sfârși cu pestele în delta..ce vor face acești oameni…noroc de privați ca mai scapa ceva peste pe canale…

    Te urmăresc cu placerea.
    Stima și respect! Fir întins!

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Mulțumesc pentru urmărire și mesaj! Respect și fire întinse!

      Reply

  • Avatar

    Gabi Mosor

    |

    Sorin, braconajul acesta furibund din delta s-a cladit pe existenta, firesc, a unei piete careia sa-i furnizeze prada, iar aceasta piata nu e alta decat puzderia de pensiuni aparute in ani. Cunosc situatia la detaliu. Pantofarii – o extindere a mea pt denumirea turistilor inadecvati de la munte si pt delta – care vin cu catel si purcel, dupa ce devoreaza numai peste la masa, ca de, el e in delta, vrea sa-i duca si soacra-si treij da kile. Sa nu uitam nici pescarii unditari, cu ceafa groasa, care daca au sansa sa prinda un sac de peste un sac duc acasa. Cei mai multi il vand. Un jaf sinistru. Nimic de adaugat.

    Reply

  • Avatar

    Morariu Gică

    |

    Tot ce ați scris este adevărat 100%! Jaful este starea de normalitate în Deltă! Și da, vremea localnicilor care pescuiau pentru subzistență a trecut, vremea pescarilor amatori de adrenalina unui dril și frumusețea incomparabilă a deltei s-a dus! A rămas tristetea!

    Reply

  • Avatar

    Mihai

    |

    Salut, tocmai m-am intors din Delta si din pacate iti dau dreptate dar iti pot spune ca am prins foarte bine, zilnic 10-12 stiuci cea mai mare 67 de cm. Singura problema e ca din 10 stiuci, 8 erau de 20-30 cm maxim si chiar mai mici. Multe multe marlite si pixuri. Un lucru imbucurator e ca intr-o anumita masura Delta isi revine fiind atat de mult puiet si mai ales din discutiile avute cu pescarii sportivi foarte multi practica catch&release. Traditionalul congelator de la pensiune era aproape gol, caras si crap am vazut inghetat. Legat de sateni, da, ii vezi cu km de plase dar aici e lipsa de cultura si foametea, iarna ii vezi cum prind stiuca, o eviscereaza pentru icre si o arunca inapoi. E intr-adevar trist ce se intampla in Delta dar astia suntem ca si popor, sau macar o parte din noi.
    Te urmaresc cu interes, faci o super treaba 🙂

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Salut! Mulțumesc pentru opinie si pentru apreciere, Mihai.

      Reply

Lasă un comentariu