Prieteni, voiam doar să vă anunţ că a început eliberarea permiselor de pescuit recreativ Anpa 2020.

Vă reamintesc faptul că permisele Anpa 2020 pentru Dunăre cu braţele sale și apele necontractate din România sau pentru Marea Neagră se eliberează online, gratuit, direct de pe site-ul www.anpa.ro, secţiunea Solicitare Permis Pescuit Recreativ. Odată ce aţi intrat în secţiunea Solicitare Permis Pescuit Recreativ urmaţi toţi pașii care vi se cer (îi găsiţi și aici) și, la final, descărcaţi propriul permis Anpa 2020 pentru Dunăre cu braţele sale și apele necontractate din România sau pentru Marea Neagră (depinde pentru ce aţi optat).

Permisele Anpa 2020 pentru ape contractate se eliberează doar prin intermediul Asociaţiilor de pescari recreativi. Dacă nu știţi care sunt apele contractate/necontractate din România, găsiţi listele accesând link-ul ăsta(mai jos pe pagină).

Vă doresc mult succes, la mulţi ani sănătoși și fire întinse în 2020!

Nu uitaţi să fiţi pescari informaţi! Vă salut pe toţi.

P.S. Ţi-a placut ce-ai citit? Atunci abonează-te la newsletter-ul totpescuit.ro Aici (în partea de jos a paginii).

În anul 2020 ANPA va elibera, la fel ca anul trecut, trei tipuri de permise de pescuit recreativ:

1. Permisul de pescuit recreativ valabil pe Dunăre cu braţele sale și în habitatele piscicole naturale necontractate – se eliberează online, direct de pe site-ul www.anpa.ro.

2. Permisul de pescuit recreativ pentru Marea Neagră – se eliberează online, direct de pe site-ul www.anpa.ro.

3. Permisul de pescuit recreativ valabil în habitatele piscicole naturale contractate de către Asociaţiile de pescari recreativi – se eliberează prin intermediul Asociaţiilor de pescari recreativi (Asociaţiile au primit un ID și o parolă cu ajutorul cărora obţin permise pentru membrii lor de pe site-ul ANPA).

Conform prevederilor art. 3, alin 2 și 3 din Ordinul MADR nr. 60 din 8 martie 2017 privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului recreativ în habitatele piscicole naturale, cu excepţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“, cu modificările și completările ulterioare, pescarii recreativi au obligaţia de a raporta către ANPA, anual, situaţia capturilor realizate prin pescuit recreativ.

Raportarea către ANPA a capturilor realizate prin pescuit recreativ se face prin întocmirea fişei de capturi, parte integrantă a permisului de pescuit recreativ, completată şi transmisă până la data de 28 februarie 2020, pentru anul precedent.

Față de cele prezentate, în vederea obținerii permiselor de pescuit pentru anul 2020, persoanele care au beneficiat în anul 2019 de permise de pescuit recreativ emise și eliberate de ANPA prin intermediul soft-ului informatic, valabile pentru Marea Neagră, Dunăre cu brațele sale și habitatele piscicole naturale necontractate, sunt rugate să transmită Fișa de captură menționată mai sus, la adresa de e-mail fisacaptura@anpa.ro sau la sediile teritoriale ANPA.

Adresele sediilor teritoriale ANPA se găsesc pe site-ul www.anpa.ro.

Așadar, regula de bază când vine vorba despre fișele de capturi e următoarea: se completează și se trimit ÎN LOCUL DIN CARE LE-AI PRIMIT. Dacă permisul a fost eliberat direct de către ANPA (prin intermediul platformei online) se trimite fișa de captură completată direct la ANPA. Dacă permisul a fost eliberat prin intermediul Asociaţiilor de pescari recreativi, acolo se și depune fișa de captură, parte integrantă a acelui permis.

Dacă apar modificări, vă ţin la curent, ca întotdeauna! Fire întinse, prieteni!

Sursa: www.anpa.ro

P.S. Ţi-a placut ce-ai citit? Atunci abonează-te la newsletter-ul totpescuit.ro Aici (în partea de jos a paginii).

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale împreună cu Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor au redactat Proiectul de Ordin privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2020.

Din perspectiva pescarului recreativ, cele mai importante prevederi sunt:

CAPITOLUL I – Zone și perioade de prohibiție

Art. 1 -(1) Se instituie măsuri de prohibiție pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 04 aprilie – 02 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, pe o durată de 45 de zile, în perioada 19 aprilie – 02 iunie inclusiv, cu excepțiile prevăzute în prezentul ordin.

(2) Se interzice pescuitul în scop comercial și recreativ/sportiv al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în râul Prut și în zonele inundate permanent sau temporar limitrofe acestuia, precum și în lacul de acumulare Stânca – Costești, pe o durată de 60 de zile, în perioada 04 aprilie – 02 iunie inclusiv.

(3) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în zona economică Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 04 aprilie – 02 iunie inclusiv.

(4) Se interzice pescuitul în scop comercial și recreativ/sportiv al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în fluviul Dunărea în zona care constituie frontieră de stat cu Republica Bulgaria, pe o durată de 45 de zile, în perioada 08 aprilie – 22 mai inclusiv.

(5) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în apele care constituie frontieră de stat cu Ucraina, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 19 aprilie – 02 iunie inclusiv.

(6) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în Complexul Razim – Sinoe și lacurile litorale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 04 aprilie – 02 iunie inclusiv.

CAPITOLUL II – Specii și perioade de prohibiție

Art. 6- (1) Se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv și familial al speciilor de pești și al altor viețuitoare acvatice vii, după cum urmează:

a) știuca, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la 15 martie inclusiv, fără a aduce atingere prevederilor art.1;

b) în mod special, pe Valea Iadului de la Baraj Leșu-Stâna de Vale și pe teritoriul zonelor de pescuit recreativ/sportiv Dâmbovița Superioară (Schit Dragoslavele-Baraj Pecineagu), Lac Pecineagu, Vălsanul Mijlociu (Brădetu-Baraj Dobrogeanu), Geoagiu Superior (Izvoare până la Cheile Rămeț), râul Someșul Cald de la limita zonei de protecție integrală a Parcului Natural Apuseni, până la confluența cu Lacul Beliș, Lacul Urlea din județul Brașov, râul Avrig pe o distanță de 24 km măsurată de la confluența cu râul Olt între coordonatele GPS 45°43’19.8″N 24°20’40.0″E – 45°38’06.4″N 24°28’19.4″E, afluentul Jibrea pe o distanță de 4,5 km aval coordonate GPS 45°38’31.6″N 24°25’42.2″E până la confluența cu râul Avrig, râul Sadu Inferior – amonte lac Ciupariu 45°38’37.1″N 24°05’50.2″E până la confluența cu Valea Pinului 45°36’47.8″N 24°01’22.0″E în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv al tuturor speciilor de pești, este permis numai cu eliberarea tuturor capturilor (catch & release);

c) pietrarul (Zingel zingel),fusarul(Zingel strebel), ghiborțul de râu (Gymnocephalus baloni), cernușca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), șalăul vărgat (Stizostedion volgensis), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostrița (Hucho hucho), mihalțul (Lota lota) și caracuda (Carassius carassius), precum și alte viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, tot timpul anului;

d) coregonul și lipanul, tot timpul anului;

e) păstrăvul de mare, tot timpul anului;

f) păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu și păstrăvul fântânel, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 31 martie inclusiv și din 01 octombrie 2020 până pe 31 martie 2021;

g) sturionii, tot timpul anului, cu excepția pescuitului în scop științific;

h) racul de munte (Astacus astacus), de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până 15 iunie inclusiv și în perioada 15 octombrie – 31 decembrie inclusiv;

i) capturarea lipitorilor medicinale (Hirudo verbana), pe o durată de 62 de zile, în perioada 1 iulie -31 august inclusiv.

Art. 7- Prohibiția pescuitului în scop comercial, recreativ/sportiv și familial a scrumbiei de Dunăre se stabilește, pe sectoare astfel:

a) pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 15 zile, în perioada 19 martie – 02 aprilie inclusiv;

b) pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 15 zile, în perioada 29 martie – 12 aprilie inclusiv;

c) pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Vadul Oii, km 238, până la Chiciu km 374,5 pe o durată de 15 de zile, în perioada 09 aprilie – 23 aprilie inclusiv;

d) pe sectorul de Dunăre și brațele sale de la Chiciu km 374,5 până la Baraj Porțile de Fier II, inclusiv brațul Gogoșu km 874,8, pe o durată de 15 de zile, în perioada 20 aprilie – 04 mai inclusiv;

e) pescuitul scrumbiei este interzis în tot cursul anului în fața gurilor de vărsare a Dunării în mare pe o adâncime de 5 kilometri în largul mării și pe un coridor lat de 2 kilometri socotit câte 1 kilometru de o parte și de alta a axului brațelor Sfântu Gheorghe și Sulina,în fața brațului Chilia, lățimea coridorului interzis este de 1 kilometru spre sud de axul brațului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale române;

f) în conformitate cu prevederile legale în vigoare în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei folosind maximum 2 setci în perioada 10 aprilie – 19 aprilie inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de Management și a Regulamentului Rezervației Biosferei „Delta Dunării”.

g) în sezonul de pescuit la scrumbie capturile accidentale de ciprinide asiatice ( sânger, novac, cosaș) se pot reține în vederea valorificării.

Pentru detalii (zonele de protecţie pentru resursele acvatice vii, zonele de refacere biologică etc.) citiţi Proiectul de Ordin în integralitatea sa pe site-ul oficial ANPA.

Sursa: www.anpa.ro

P.S. Ţi-a placut ce-ai citit? Atunci abonează-te la newsletter-ul totpescuit.ro Aici (în partea de jos a paginii).

Un mare înţelept a zis cândva: „prindem – mâncăm, nu prindem – nu mâncăm”. O deviză curajoasă, venită din partea unui gurmand…Catch and release – ul nu era născut pe vremea aia. Nici braconajul.

Nu știu alţii cum sunt, dar în ceea ce mă privește – e invers. Când prind, nici să n-aud de mâncare! N-am timp. Când nu prind, am vreme și pentru potol…

Hai să fim serioși: când scapi dintre betoane o dată pe săptămână sau mai rar, pierzi contactul cu peștele și nu mai încapi în pantalonii de vânător / culegător. E musai să pui merinde de-acasă.

Dacă trăiești o viaţă de pescar, inevitabil ajungi să mănânci din brișcă. Trecerea de la brișcă la cuţit e ca evoluţia în arta unditului. Pentru unii vine mai repede, pentru alţii mai târziu. Sunt și unii pentru care nu va veni niciodată. După om.

Poate e aerul. Poate e murmurul apei ori libertatea. Sau poate-s toate la un loc. În orice caz, parcă și o conservă burdușită cu E-uri are alt gust pe malul apei. O fasole cu cârnăciori încălzită pe jăratic te poate face să visezi frumos, cu condiţia să dormi singur în cort (!).

Ce om să fii, să nu iei cu tine o bucată de slănină?! E bună și crudă, nu zic nu. Mai ales dacă mai ai oareșceva pe lângă. Cinstit ar fi s-o dregi cu oleacă de brânză, o porodaie, două… Ia ș-o bucată de pită adevărată, dacă găsești pe undeva. Musai s-o rupi bărbătește, n-o tăia!

Am zis că-i bună și crudă, da’ slănina prăjită îi aia care-ţi poate lua minţile. Să nu subestimezi niciodată slănina prăjită! Am văzut oameni cât ușa reduși la stadiul de copii, stând în jurul focului, fiecare cu ţepușa lui.

Unul asmute vâlvătaia, altul, mai milos, o ţine mai departe. Din când în când, fiecare își verifică slana. E loc și de povești pescărești, după cum e loc și de-o liniște firească, nederanjantă. E loc și de un zâmbet tâmp care, nu de puţine ori, trece până dincolo de urechi.

A ieșit un prieten cu niște străini la pescuit pe-un râu de munte. Toate bune și frumoase, până au prăjit o slănină. Mai să se bată, nu alta!…Au și uitat de pescuit.

Întotdeauna e bine să ţinem seama de părerea specialiștilor. Știu un expert cu doi dani în slănină și cârnaţi. Când se apucă să-ţi povestească despre slană, îţi stă mintea-n loc. Istoric, reţete, combinaţii posibile…nu te lasă s-o mănânci până n-o respecţi.

Carnea se respectă cu niște ceapă verde, ardei gras, gogoșar. E yin și yang. Nu se poate fără. Dacă bagi și niște kilometri în sus pe râu sau nu ești alergic la vâslit, poţi să uiţi de colesterol. Dau scris.

Parc-ar merge și ceva de băut la final. Aici am un alt specialist care ar putea să jure că merge un whisky. Dacă te respecţi, musai single malt! Io mi-s mai ţărănoc din fire, și-aș merge pe un deţ de ţuică. Curată, de prune!

Nu zic, am băut și un vin de casă pe Clisură!… Nu era nici acru, nici dulce. Simţeai boabele de struguri la final…M-a marcat! Nu știam ce să fac: să mă bucur de moment sau să cuget la câtă poșârcă am băut de-a lungul timpului?…

Hai că-s tare curios s-aud ce-aveţi de zis pe subiectul ăsta…Voi ce mâncaţi la pescuit?

Slănină: Voicu Alexandru Gabriel

Fasole: Totpescuit.ro

Cuţit: Todeasa Radu

Ţuică: Nașu’ mare

P.S. Ţi-a placut ce-ai citit? Atunci abonează-te la newsletter-ul totpescuit.ro Aici (în partea de jos a paginii).

Unul era jurnalist, celălalt, politician în vogă, cu ţară pe persoană fizică. Nu știu cum s-au cunoscut sau cine i-a pus în aceeași barcă. Poate nici nu mai contează. Am impresia c-a fost ceva predestinat.

Totul a început c-o plimbare romantică sub clar de lună. Aer curat, apă neagră, numai bună de știucă, lanseuri la buza stufului…În fine, să nu fim indiscreţi. Ce se întâmplă în Deltă, rămâne în Deltă.

Teoria relativităţii la știucă spune că, invariabil, atunci când unul prinde, celălalt trebuie să scoată peștele cu minciogul. Așa se face că unul era groaznic de bun la minciog, iar celălalt, pescar înnăscut. Atunci i-a intrat pe sub mustaţă. S-au potrivit din prima, ca-n chimia organică. Bine…nu chiar din prima, că la început jurnalistul îl tăvălea pe Facebook pe viitorul său prieten, de-i săreau fulgii.

După ce s-au cunoscut însă, omul și-a șters, jurnalistic, postările. Știi cum e cu convingerile astea politice…Azi le ai, mâine nu. Cine știe încotro se-ndreaptă și lumea asta? Dacă nici în înjurături nu mai poţi avea încredere…

Slugărnicia și pornirile cameleonice sunt virtuţi de când lumea, pe meleagurile noastre. Liviu, băiat sufletist, avea grijă de oamenii lui. Pentru Mălin, de la ghionder la fotoliul de Guvernator al Deltei Dunării, n-a fost decât un pas. Vezi tu, câteodată e bine să începi de jos. Munca e brăţară de aur.

La vremea respectivă, am zis – nu-i bai, scopul scuză mijloacele. I-am acordat prezumţia de bune intenţii. Ba, i-am scris și-o Scrisoare. Până la urmă, era primul pescar ajuns vreodată într-o asemenea funcţie, o șansă rară pentru pescărimea din România și pentru Deltă. Era de-al nostru și cunoștea, în detaliu, toate durerile Deltei.

Mai mult, ca jurnalist urla cât îl ţinea condeiul – „Fără plase!”. În apariţiile pe sticlă, lăuda convins modelul unguresc, de Balaton, ca unică opţiune pentru Delta noastră cea de toate zilele – turism și pescuit recreativ!!!

Doar că, odată uns Guvernator, s-a sucit și s-a războit numai cu pescarii recreativi. Și cu ăia buni și cu ăia răi, la grămadă. Scăpate din juvelnicele lansetiștilor, știucile au crescut miraculos. Zic unii c-au ajuns, în doar câteva luni, la 70-80 de centimetri. Au fost și cazuri de știuci care, doldora de icre, n-au mai avut răbdare și-au născut pui vii.

Cu electricienii și plăsarii nu prea s-a luptat musiu. N-a fost vina lui, să ne-nţelegem. Nu i-a dat voie statutul funcţionarului public. Unde-i lege, nu-i tocmeală. Ca să se revanșeze, a interzis priponul care, știm cu toţii, făcea ravagii prin Deltă.

Să n-avem baftă la pește dacă nu amintim și lucrurile bune pe care le-a făcut. S-a luptat cu navigaţia haotică din Deltă și, măcar pe hârtie, a încercat s-o tragă spre normalitate. Pentru asta, bravo dom’le!

Ce trece vremea!…La final de mandat ne-a lăsat moștenire niște știuci, probabil acum pe la metru (sau pe la Metro?) și-un gust amar, de șansă unică, ratată. De azi, înapoi la politruci!

Privind retrospectiv, nici nu știi ce-i mai rău: să fii pus de Liviu sau schimbat de Viorica? În fine, poate-i și asta o mostră de justiţie divină. Atât cât se poate pe Pământ.

Un singur lucru e clar. N-a fost de-al nostru. A fost de-al lor.

P.S. Ţi-a placut ce-ai citit? Atunci abonează-te la newsletter-ul totpescuit.ro Aici (în partea de jos a paginii).