Azi vreau să știu ce crezi tu despre situaţia pescuitului recreativ din România. Ţi-am pregătit un chestionar lejer pe care te rog să-l completezi – îţi ia maxim 3 minute. Asta ca să vedem ce ne doare cu adevărat pe noi pescarii. Îţi promit că toate instituţiile, organele și organismele implicate în pescuitul din România vor afla rezultatele acestui chestionar. Vocea ta va fi auzită!

Dacă ai alte lucruri de spus pe tema asta, lasă-mi un mesaj pe blog, în secţiunea comentarii.

P.S. Îţi place blogul meu? Atunci abonează-te la newsletter-ul totpescuit.ro Aici (în partea de jos a paginii).

Pentru pescarii cu lansetă e oprit pescuitul. Pentru braconieri e oprit sistemul de supraveghere al frontierei – SCOMAR. Mi se pare normal! E vorba despre intimitatea oamenilor, că și braconierii sunt oameni (!), și despre lucrul în condiţii stresante. Lasă-i dom’le să-și facă treaba!

Fraierii cu lansetă și conștiinţă (ca tine și ca mine) văd pastrăvul patru luni pe an și știuca doar în poze, că n-au voie s-o prindă după ce și-a depus icrele. Păi cum de ce?!…Ca să fie apele libere pentru ăilalţi. Ăia au liber tot timpul, și-n prohibiţie – mai abitir!

Pentru pescarii cu lansetă se impun restricţii în plus (faţă de cele legale!) pe teritoriul Deltei Dunării. Pentru braconieri și pentru pescarii comerciali se amână (cu intenţie!), an de an, publicarea Ordinului de prohibiţie în Monitorul Oficial. Vai de știucile noastre! Am scris despre asta, aici . Dar totuși, bine că s-a interzis priponul in Deltă, că era jale!…

Pescarii cu lansetă sunt forţaţi an de an să se asocieze și să cotizeze pe la diverse Ajvps-uri. Ba, mai mult, sunt puși în situaţii penibile, pentru a obţine un permis gratuit. La final, mulţi dintre ei au fost și umiliţi, și lăsaţi fără permis.

Lipsa de informare și incertitudinea vin direct de la instituţiile statului. Pescărimea nu știe ce-i ăla permis de pescuit și care-i carnetul de membru al unei asociaţii…Băieţii puși să te apere și să te facă mai deștept își freacă mâinile gingașe, de birocraţi. Cu cât cotizezi în mai multe locuri, cu atât mai bine!

Braconierii știu foarte clar unde trebuie să cotizeze. Nu există necunoscute sau incertitudine. Ba chiar aș merge până-ntr-acolo încât să afirm că există predictibilitate în domeniu. Ăia care sunt prinși și jumuliţi prin media sunt niște ageamii, fără avizele necesare…

Pescarii cu lansetă pescuiesc, în general, ziua. Braconierii sunt, de regulă, băieţi de schimbul trei. Mai marii pescuitului ne-au spus deunăzi că nu se prea pot intersecta cu braconierii fiindcă ei lucrează doar ziua. Nu-i caută noaptea de plase și curent ca să nu-și dea peste cap ritmul circadian și pentru că nu le permite statutul funcţionarului public. Aţi priceput?!…

Pescarii cu lansetă, chiar așa huliţi cum sunt ei, ţin în spate industria pescuitului din România. Niște viermuși, două pungi de nadă, o plută, o mulinetă cu paișpe rulmenţi, un sac de boilies, un sonar…Iaca, rezultă niște bani curaţi, cu miros de râme. Știu, știu…se plâng unii că-s puţini, că românu-i zgârcit…Las’ că ce-i în plus, nu-i în minus!

Braconierii nu cotizează deloc la buget. Ei sunt pe persoană fizică. Știi cum stau leii călare pe-o carcasă de antilopă la Discovery Channel? Ei, cam așa ceva…Banii ăștia se împart în familie și au miros de pește.

Pescarii cu lansetă prind un pește, îl pozează de aproape (ca să pară mare) și dup-aia îl trag la tigaie sau îl pupă pe bot și-i dau drumul. Suntem recunoscuţi la nivel mondial drept o ţară exportatoare de talente, în toate domeniile. Italienii caută cu disperare fotografi capabili să surprindă într-un singur cadru captura de o noapte a unui echipaj român plecat la braconaj peste hotare. Încă nu și-au atins acest deziderat.

Să recapitulăm. Dacă ai prostul obicei de a fi pescar cu lansetă (și pescuiești în spiritul și-n litera legii!) ești:

– Obligat să te asociezi și umilit atunci când vrei un permis de pescuit;

– Un braconier ordinar (și-n consecinţă, amendat) dacă nu-l ai;

– Dezinformat și ars la buzunar peste tot;

– Ţinut departe de apă cu o prohibiţie din pix și, pe alocuri, fără rost;

– Ostracizat și arătat cu degetul dacă mănânci un pește prins de tine;

– Ăla din cauza căruia nu mai înoată pește prin apele noastre. (Faptul că mai există oameni care cred gogoașa asta e peste puterea mea de înţelegere!…)

Fraţilor, încă nu m-am lămurit întru totul de-o treabă: ţara asta te vrea pescar?…Te vrea braconier?…Sau, pur și simplu, te vrea prost?

P.S. Ţi-a placut ce-ai citit? Atunci abonează-te la newsletter-ul totpescuit.ro Aici (în partea de jos a paginii).

De azi e în vigoare Ordinul privind stabilirea perioadelor și a zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum și a zonelor de protecţie și refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2019.

Cele mai importante repere sunt:

Prohibiţie generală – 11 aprilie – 9 iunie inclusiv (60 de zile)

Pe apele care constituie frontieră de stat – 26 aprilie – 9 iunie inclusiv (45 de zile)

Prin excepție, pe Dunăre, segmentul ce constituie frontieră de stat cu Bulgaria, prohibiția e – 15 aprilie – 30 mai inclusiv.

Prohibiţie știucă – 4 februarie – 15 martie inclusiv (și pe perioada prohibiţiei generale).

Prohibiţie păstrăv – de la data intrării în vigoare a Ordinului până în 30 aprilie inclusiv. De asemenea, 15 septembrie 2019 – 30 aprilie 2020.

Toate celelalte detalii pot fi găsite aici

P.S. Ţi-a plăcut ce-ai citit? Atunci abonează-te la newsletter-ul totpescuit.ro Aici (în partea de jos a paginii).

• Citește în continuare
• 65 comentarii

Dacă tot e un subiect în vogă am zis să dezbatem și noi oleacă problema cormoranilor.

Că nu mai avem pește (cât ar fi normal să fie!) e clar, sper, pentru toată lumea. Și-atunci avem nevoie de un dușman. Preferabil vizibil, palpabil. Un dușman cu care să dai nas în nas pe apă.

Primul dușman scos din joben a fost sacoșarul, ciuma Deltei. Pescarul cu lansetă care seacă Delta de resurse. Am scris despre el aici . L-am ostracizat. E istorie.

Acum, că tot nu avem pește, trecem la cormoran. Toată ziua mănâncă dublul greutăţii lui, stă cocoţat pe crengi și puiește. O treabă ușor de halit la felul doi.

Reprezentantul Societăţii Ornitologice din România ne spune că există trei specii de cormoran în România – moţat, pitic și mare. Pe noi, ca pescari, ne doare ăla mare.

Nu spun că nu e antipatic. Nu spun că impactul lui asupra resursei piscicole e neglijabil, că nu e. Mai ales pe râurile mici (!).

Dar când ai prostul obicei de a mesteca înainte să înghiţi, multe lucruri îţi rămân, paradoxal (!), în gât.

Am vrut să văd cum era demult, în vremurile bune, așa c-am consultat Sfatul Pescarilor Bătrâni din Cluj. Mi-au spus că pe atunci nu vedeau cormorani în zona Clujului. Nu existau. Deloc.

Ca să ne muște de cur, pandemia asta cu pene a venit de undeva, nu? De prea mult bine, n-a plecat de-acolo, nu? A plecat de nevoie. Când rămânem singuri cu noi, în baie sau înainte de culcare (mă rog, unde se dezbracă fiecare de ipocrizie…) poate recunoaștem că păsările astea negre au venit pe capul nostru de foame.

Cică de vină pentru suprapopularea ţării cu Phalacrocorax carbo ar fi, vezi Doamne, piscicultura neaoșă înfloritoare. Bazaconii! Date concrete și reale (!) cu privire la efectivele de cormoran mare nu există. Toate raportările se fac din pix. E muncă de birou. La fel ca-n pescuit și piscicultură – multă impostură și puţină meritocraţie.

De reţinut e faptul că atât purtătorul de cuvânt al Societăţii Ornitologice din România cât și purtătorul de pantaloni de ministru au uitat să menţioneze cea de-a patra specie de cormoran întâlnită pe teritoriul ţării noastre (și cea mai agresivă!). Cormoranul cu două picioare, fără pene. Ăla cu plase și curent electric care face, mai nou, ravagii și prin Occident.

Despre ăla când vorbim la Bruxelles? E prins în politica de pescuit? Dar în planul naţional de management? Eu spun c-ar trebui să-l lichidăm (democratic!) întâi pe cormoranul fără pene și dup-aia mai vedem dacă ne luăm și de ăla cu cioc.

Ca s-o spunem pe aia dreaptă, pentru cormoran lucrurile sunt relativ simple. Noi ăștia bipezi și ei concurăm pe aceeași resursă – peștele. Prea puţin pește. Istoric vorbind, cormoranii ar trebui să se teamă de treaba asta. Oricine concurează cu noi pe resurse, mai devreme sau mai târziu (de obicei mai devreme!), o mierlește.

Problema noastră e mai mare decât un cormoran ce-și usucă penele la soare. Și a intrat în forma cronică.

Aștept cu interes părerea ta despre subiectul ăsta…

Fotografii: Adrian Şuhan, Aerial View

P.S. Ţi-a plăcut ce-ai citit? Atunci abonează-te la newsletter-ul totpescuit.ro Aici (în partea de jos a paginii).

Dacă ești pescar în România, știi deja că-n fiecare an trebuie s-o iei de la zero și să-ţi baţi capul cu legi, ordonanţe, informări și alte cele. Anul ăsta fac eu cinste cu toate informaţiile de care ai nevoie pentru a pescui legal în România lui 2019. Asta nu înseamnă că nu rămâi dator c-o bere!

Am stat de vorbă despre permisele de pescuit recreativ 2019 cu domnul Bălaș Mircea, Inspector din cadrul ANPA, serviciul regional Transilvania, căruia îi mulţumesc pentru deschidere și timpul acordat.

Totpescuit.ro: Ce trebuie să facă un pescar pentru a pescui legal în România anului 2019?

Bălaș Mircea: Conform deciziei 454/18.12.2018, publicată pe site-ul Anpa, permisele de pescuit recreativ de culoare albastră eliberate în anul 2018 sunt valabile și-n 2019, până se vor tipări noile permise. Cu ele se va putea pescui pe Dunăre, Marea Neagră și apele necontractate.

Conform aceleiași decizii, permisele albe emise de către Anpa și eliberate de către asociaţii de pescari recreativi în 2018 sunt valabile și-n 2019, însoţite de carnetul de membru al asociaţiei care a eliberat permisul, vizat pe 2019, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Totpescuit.ro: Foarte mulţi pescari confundă carnetul de membru al unei asociaţii cu permisul de pescuit. Explicaţi-le vă rog, pe scurt, care e diferenţa dintre cele două.

Bălaș Mircea: Carnetul de membru arată doar apartenenţa unui pescar la o asociaţie.

Modelul permisului de pescuit recreativ este prevăzut de anexa numărul 2 al ord. MADR nr. 60/2017. Exercitarea dreptului de pescuit în România se face în baza permisului de pescuit alb sau albastru (după caz) emis de ANPA și eliberat de asociaţii sau de către ANPA, după caz. (permisele albe se eliberează de către asociaţii, iar cel albastre direct de către ANPA).

Totpescuit.ro: Simplu, să înţeleagă tot poporul…Unde poţi pescui cu fiecare permis de pescuit emis de ANPA?

Bălaș Mircea: Permis ANPA alb – pe apele contractate de către asociaţii. Permis ANPA albastru – Dunăre, Marea Neagră și pe apele necontractate de către asociaţii, cu excepţia Deltei Dunării, unde e nevoie de permisul de pescuit eliberat online și gratuit direct de pe site-ul Administraţiei Rezervaţia Biosfera Delta Dunării.

Totpescuit.ro: În 2018 mulţi pescari s-au aflat în imposibilitatea de a achiziţiona permisul ANPA albastru. Cum s-a ajuns în această situaţie și ce plan are ANPA pentru a evita repetarea ei în 2019?

Permisele de pescuit recreativ, indiferent de culoarea lor, se tipăresc într-un număr limitat pentru a se respecta TAC-ul (Total Captură Admisibilă), conform art. 2 din OUG 23/2008. Ce înseamnă asta: TAC-ul reprezintă cantitatea de pește sau alte vieţuitoare acvatice aparţinând unei anumite specii sau grup de specii, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare, care se poate extrage anual fără a afecta capacitatea de regenerare anuală.

Au existat solicitări (din partea asociaţiilor de pescari) de mărire a TAC-ului, dar nu s-a aprobat mărirea, întrucât astfel s-ar încălca politica comună de pescuit care reglementează (la nivel european) efortul de pescuit și cotele de pescuit anuale. TAC-ul și efortul de pescuit trebuie respectate și-n anul 2019, în concluzie numărul de permise eliberate de ANPA în 2019 va fi corelat cu ele și limitat.

(Notă Totpescuit.ro: Având în vedere cele de mai sus și faptul că Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galaţi a propus păstrarea TAC-ului neschimbat în 2018 și nu se întrevede vreo modificare în acest sens în anul 2019, singura concluzie care poate fi trasă este aceea că numărul permiselor albastre de pescuit recreativ 2019 va fi idem cu 2018.)

Totpescuit.ro: Ce fac pescarii care nu au obţinut un permis ANPA albastru în 2018? Cum pot pescui legal în 2019?

Pentru a pescui legal pe Dunăre, Marea Neagră și apele necontractate, trebuie să aștepte până se vor tipări permisele albastre pe anul 2019. Ele vor fi eliberate gratuit, conform Legii nr.1 / 2017, direct de către ANPA.

Totpescuit.ro: Pe când un permis de pescuit recreativ ușor de achiziţionat (online)?

Departamentul de Comunicare ANPA București: În anul 2019 permisele de pescuit recreativ de culoare albastră se vor obţine online, direct de pe site-ul ANPA.

În momentul de faţă soft-ul necesar e în lucru. Nu se știe o dată aproximativă de intrare în folosinţă. De asemenea, nu s-a decis dacă permisele de pescuit recreativ de culoare albă se vor elibera online sau tot prin intermediul asociaţiilor.

Totpescuit.ro: Cine are dreptul legal de a controla un pescar pe apă în 2019? Cine are dreptul legal de a dispune sancţiuni contravenţionale/penale în cazul în care acestea se impun?

Bălaș Mircea: Au dreptul legal de a te controla pe apă – ofiţeri și agenţi ai Poliţiei Române și ai Poliţiei de Frontieră, ofiţeri și subofiţeri ai Jandarmeriei Române, personalul cu drept de inspecţie și control din cadrul ANPA, personalul cu drept de inspecţie și control din Garda Naţională de Mediu, personalul cu drept de inspecţie și control din cadrul RNP-ROMSILVA.

Pot dispune sancţiuni contravenţionale toţi cei enumeraţi mai sus. Pentru a constata infracţiuni grave și a dispune sancţiuni sunt competenţi (pe lângă organele de urmărire penală): ofiţeri și agenţi ai Poliţiei Române și ai Poliţiei de Frontieră, ofiţeri și subofiţeri ai Jandarmeriei Române, personalul cu drept de inspecţie și control din cadrul ANPA, personalul cu drept de inspecţie și control din Garda Naţională de Mediu, personalul cu drept de inspecţie și control din cadrul Biosferei Delta Dunării.

Totpescuit.ro: Un pescar plătește taxa de membru către asociaţia X (în judeţul de domiciliu), primește în schimb un carnet de membru vizat și un permis de pescuit recreativ de culoare albă. În concediu, merge la pescuit pe o apă contractată de asociaţia Y, care îi cere o taxă în plus. Cum ar trebui să procedeze din punct de vedere legal?

Bălaș Mircea: Trebuie să respecte regulamentul stabilit de către asociaţia Y. În regulament poate fi inclusă o taxă de acces în zonă pentru nemembri. Ca inspector ANPA, nu pot aplica vreo sancţiune în cazul în care nu respectă regulamentul stabilit de asociaţia Y. Nu există o bază legală în acest sens.

Totpescuit.ro: Informaţie pe surse – în cadrul Jandarmeriei Române (organ de control despre care am discutat adineauri) s-a făcut un instructaj la nivel naţional prin care li s-a pus în vedere ofiţerilor/subofiţerilor faptul că trebuie să verifice strict existenţa permisului de pescuit recreativ ANPA alb sau albastru, după caz. Discuţiile legate de carnete de membru și taxe suplimentare nu îi interesează. Cum comentaţi?

Bălaș Mircea: Nu comentez.

Totpescuit.ro: AGVPS România a redactat în anul 2018 o circulară prin care recomanda tuturor asociaţiilor din subordine să respecte principiul reciprocităţii interpretat astfel: un pescar de bună credinţă, care nu vânează o taxă de membru mai mică în judeţul vecin și achită taxa în judeţul de domiciliu să poată pescui pe toate apele atribuite la nivel naţional Ajvps-urilor. Ajvps-urile din teritoriu au ignorat circulara și au cerut în continuare bani în plus. Cum comentaţi?

Bălaș Mircea: Reciprocitatea e un act bilateral care nu poate fi impus de către ANPA. Mai multe nu comentez.

Totpescuit.ro: Foarte puţine asociaţii cu ape contractate ies în teren pentru controale, combaterea braconajului, ecologizări etc. Se mulţumesc să încaseze taxele. Mulţi pescari sunt, pe bună dreptate, nemulţumiţi de această stare de fapt. Cum comentaţi?

Bălaș Mircea: Din raportările făcute de către asociaţiile din raza mea de competenţă am cunoștinţă că s-au făcut ecologizări și controale cu instituţiile abilitate (ANPA, Jandarmerie și Poliţie).

Totpescuit.ro: Ce facem cu braconajul electric și cu plasele?

Bălaș Mircea: Există un plan de acţiune în vederea combaterii braconajului și pescuitului ilegal desfășurat de ANPA, împreună cu instituţiile abilitate (Poliţie, Jandarmerie, Garda de mediu).

Cam asta a fost discuţia noastră despre permisele de pescuit 2019.

Oameni buni: fiţi pescari informaţi! Citiţi toate rândurile și printre rânduri. În rest, s-auzim de bine!

Aștept berea pe adresa redacţiei!

P.S. Ţi-a plăcut ce-ai citit? Atunci abonează-te la newsletter-ul totpescuit.ro Aici (în partea de jos a paginii).

• Citește în continuare
• 269 comentarii