Lună de lună, peste 40 000 de pescari se întâlnesc pe www.totpescuit.ro. S-a format o comunitate. E meritul nostru, al tuturor. V-aș invita pe toţi la o bere, dar nu am încăpea pe Cluj Arena, așa că rămân dator.
Dincolo de socializare și pasiunea pentru pescuit, când pescărimea din România se coagulează într-un asemenea fel e păcat să nu profităm de asta. Ar însemna că ne merităm soarta. Și NU ne-o merităm!
Tocmai de-aia am considerat că e oportun să vă cer părerea despre situaţia pescuitului recreativ din România. Am făcut-o și pentru că MADR, ANPA și Ajvps-urile din România nu v-au întrebat niciodată, la modul serios, ce credeţi despre pasiunea asta pe care o trăiţi și, mai important (!), o finanţaţi. Nu e normal.
Vă mulţumesc tuturor celor care aţi completat Chestionarul pe care vi l-am propus. Haideţi să analizăm împreună rezultatele.
Pentru a fi relevant la nivelul întregii populaţii a României (20 121 641 persoane), un sondaj are nevoie de 2-3000 de respondenţi de vârste diferite, dispersaţi pe întreg teritoriul ţării. Referendumul nostru pescăresc a strâns, în timp record, peste 5000 de respondenţi.
Asta în condiţiile în care revista Tackle Trade World apreciază că există maxim 700 000 de pescari în România, iar cei mai optimiști analiști de la noi speră la un milion (date concrete nu există). Așadar, cei peste 5000 de pescari care au completat chestionarul nu sunt doar relevanţi. Sunt mai mult decât reprezentativi.
Dintre cei care au participat, 98.8% s-au declarat pescari, iar restul de 1.2% – pescăriţe. Din punct de vedere al vârstei: 59.8% au între 30 și 50 de ani, 26.7% au peste 50 de ani, iar 13.5% au sub 30 de ani. Dintre respondenţi, 96.9% au domiciliul în România, iar 3.1% locuiesc în străinătate. 78.7% trăiesc în mediul urban și 21.3% în cel rural.
Să trecem la întrebări:
1. Pe o scară de la zero la cinci , cât de mulţumit (ă) ești de calitatea pescuitului recreativ din România? (unde zero = deloc mulţumit / ă și cinci = foarte mulţumit / ă)
Peste 5000 de pescari au răspuns: 33% au ales 1; 29.3% au ales 0; 23.2% au ales 2; 11% au ales 3; 2.1% au ales 4; 1.4% au ales 5. În concluzie, 85.5% dintre pescari se declară nemulţumiţi sau profund nemulţumiţi de calitatea pescuitului recreativ din ţara noastră, în timp ce 14.5% sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi.
2. Cât pește consideri că mai există în apele noastre naturale?
Peste 5000 de pescari au răspuns: 49.3% au ales varianta „Puţin pește”; 42.4% au ales varianta „Foarte puţin pește”; 7.5% au ales varianta „Suficient pește”; 0.6% au ales varianta „Mult pește”. Așadar, 91.7% dintre pescari spun că mai avem puţin sau foarte puţin pește, în timp ce 8.1% dintre pescari se declară mulţumiţi de cantitatea de pește din apele noastre.
3. Peștele care mai există în apele noastre naturale e acolo datorită: ANPA, Asociaţiilor de pescari sau e strict meritul naturii, cu puterea ei de refacere?
Peste 5000 de pescari au răspuns: 91.7% au spus că mai avem pește exclusiv datorită naturii, cu puterea ei de refacere; 5.8% spun că și Asociaţiile au meritul lor din punctul ăsta de vedere; iar 2.4% spun că și ANPA are un merit în sensul ăsta.
4. Care consideri că sunt factorii care au contribuit la scăderea efectivelor de pește din apele noastre naturale?
Peste 5000 de pescari au răspuns: 94.9% au răspuns „Braconajul”; 66% au răspuns „Poluarea”; 40.2% au răspuns „Construirea barajelor, prezenţa balastierelor și celelalte forme de antropizare”; 38.8% au răspuns „Pescuitul comercial”; 21.2% au răspus „Cormoranii”; 2% au răspuns „Pescuitul recreativ cu lanseta”.
Așadar Top 3 factori care ne-au adus în situaţia în care suntem arată așa: 1. Braconajul; 2. Poluarea; 3. Construirea barajelor, prezenţa balastierelor și celelalte forme de antropizare. Dincolo de primele două poziţii din top, care mi se par evidente pentru orice om raţional, foarte interesantă e opţiunea 3. Pescărimea din România s-a maturizat, știe despre ce vorbește. De asemenea, foarte interesant e și faptul că mai toate măsurile luate de către stat (prin reprezentanţii săi ANPA și ARBDD) și privaţi (Asociaţiile de pescari) au vizat pescarii recreativi (pescar recreativ = pescar care pescuiește cu lanseta, respectând legea! Pescarii cu lanseta care braconează intră, evident, în categoria „Braconaj”).
În topul „dăunătorilor”, „Cormoranii” și „Pescuitul recreativ cu lanseta” sunt acolo unde le e locul – la coada clasamentului.
5. În vederea refacerii stocurilor de pește din apele naturale Statul și/sau Asociaţiile de pescari ar trebui să acţioneze împotriva: Braconierilor; Poluatorilor; Pescarilor comerciali – prin interzicerea acestui tip de pescuit; Pescarilor comerciali – prin reguli mai stricte; Pescarilor recreativi – prin introducerea sistemului „Prinde și eliberează”; Cormoranilor?
Peste 5000 de pescari au răspuns: 95.4% au spus că trebuie acţionat împotriva „Braconierilor”; 72.5% au spus că trebuie acţionat împotriva „Poluatorilor”; 47.2% au spus că trebuie acţionat împotriva „Pescarilor comerciali – prin reguli mai stricte”; 22.7% au spus că trebuie acţionat împotriva „Pescarilor comerciali – prin interzicerea acestui tip de pescuit”; 22.3% au spus că trebuie acţionat împotriva „Cormoranilor”, și 14.1% au spus că trebuie acţionat împotriva Pescarilor recreativi – prin introducerea sistemului „Prinde și eliberează”.
De remarcat încă o dată ce vor pescarii din România și împotriva cui se îndreaptă autorităţile din domeniu……………..
Senzaţional mi se pare faptul că, deși suntem într-o situaţie aproape disperată, pescarii recretivi din România au maturitatea necesară pentru a nu fi absurzi – vezi opinia exprimată cu privire la pescuitul comercial. Foarte tare!
6. Consideri că e necesară înfiinţarea unei structuri specializate de combatere a braconajului – Poliţie piscicolă? Peste 5000 de pescari au răspuns: 94.2% au spus „Da” și 5.8% au spus „Nu”.
Pentru toată pescărimea din România e clar: combaterea braconajului nu mai poate fi ocupaţia de weekend a Jandarmeriei, ANPA etc. E nevoie de o structură specializată care să facă din combaterea braconajului o prioritate zero.
7. Ce tip de prohibiţie crezi că ar trebui să avem în România: „Prohibiţie pe specii de pești” sau „Prohibiţie generală, ca acum”?
Peste 5000 de pescari au răspuns: 55.6% au ales „Prohibiţie pe specii de pești”, în timp ce 44.4% au ales „Prohibiţie generală, ca acum”. Așa cum era de așteptat, în privinţa asta lumea e destul de împărţită. Și totuși, 11% în favoarea prohibiţiei pe specii de pești.
8. Pe o scară de la zero la cinci, cât de mulţumit ești de felul în care s-a îngrijit Statul român, prin reprezentanţii săi, de apele / peștii din apele noastre naturale? (Unde zero = deloc mulţumit / ă și cinci = foarte mulţumit / ă)
Peste 5000 de pescari au răspuns: 71.2% au ales 0; 19.9% au ales 1; 6.5% au ales 2; 1.8% au ales 3; 0.3% au ales 4 și 0.2% au ales 5. Nu mai e mare lucru de comentat.
9. Pe o scară de la zero la cinci, cât de mulţumit ești de felul în care s-au îngrijit Asociaţiile de pescari de apele / peștii din apele noastre naturale? (Unde zero = deloc mulţumit / ă și cinci = foarte mulţumit / ă)
Peste 5000 de pescari au răspuns: 47.6% au ales 0; 27.3% au ales 1; 13.2% au ales 2; 7.5% au ales 3; 2.7% au ales 4 și 1.7% au ales 5.
10. În opinia ta, cine crezi că ar trebui să gestioneze apele și peștii din apele naturale românești: „Statul, prin reprezentanţii săi” sau „Asociaţiile de pescari”?
Peste 5000 de pescari au răspuns: 54.5% au ales „Statul, prin reprezentanţii săi” și 45.5% au ales „Asociaţiile de pescari”. Deși per ansamblu sunt ceva mai dezamăgiţi de felul în care Statul s-a îngrijit de ape și pești, pescarii români ar lăsa resursele tot pe mâna Statului, dacă ar știi că Statul se trezește în ceasul al 12-lea.
11. Cine crezi că ar trebui să elibereze permisele de pescuit în România: „ANPA, în mod direct” sau „Asociaţiile de pescari”?
Peste 5000 de pescari au răspuns: 62.4% au ales „ANPA, în mod direct” și 37.6% au ales „Asociaţiile de pescari”. O opţiune decentă, în ton cu vremurile pe care le trăim.
12. Consideri că Asociaţiile de pescari din România ar trebui să poată percepe taxe pe apele contractate sau ar trebui să existe un permis de pescuit unic, valabil pe toate apele naturale din România?
Peste 5000 de pescari au răspuns: 86.9% au ales „Permis unic, valabil pe toate apele naturale din România”, iar 13.1% au ales „Asociaţiile de pescari din România să poată percepe taxe pe apele contractate”. Mesajul poate fi mai clar de atât?
13. Ce sumă ai fi dispus (ă) să plătești Statului Român în schimbul unui permis de pescuit recreativ valabil pe toate apele naturale din România: 50 lei, 100 lei, 200 lei sau peste 200 lei?
Peste 5000 de pescari au răspuns: 39.5% ar fi dispuși să plătească 100 de lei; 26.6% ar fi dispuși să plătească 200 de lei; 19.1% ar fi dispuși să plătească peste 200 de lei, iar 14.7% ar fi dispuși să plătească 50 de lei. Iată că pescarii din România nu sunt nici proști, nici zgârciţi! Ba din contră. S-au convins că nu-și mai permit lucruri „gratuite”…Întrebarea de 1000 de puncte: de ce nu vrea Statul român să încaseze EL banii ăștia și să facă și oleacă de treabă în pescuitul din România?!?…Curat, murdar. Domnilor de la ANPA, vă rugăm frumos să faceţi un efort și să ne primiţi banii!
14. Pe o scară de la zero la cinci, cât de mulţumit (ă) ești de felul în care s-au distribuit permisele de pescuit recreativ ANPA 2019? (Unde zero = deloc mulţumit / ă și cinci = foarte mulţumit / ă)
Peste 5000 de pescari au răspuns: 27.9% au ales 0; 20.6% au ales 1; 17% au ales 2; 15.3% au ales 3; 9.4% au ales 4; 9.8% au ales 5. Una peste alta, în ciuda dificultăţilor, lumea a fost mulţumită că a obţinut permisul Anpa pentru Dunăre, Marea Neagră și apele necontractate din România.
Acum, toată lumea știe ce vor cu adevărat pescarii din România. Așa cum v-am promis, rezultatele vor ajunge la toate instituţiile implicate în pescuitul recreativ din România. Dacă strângem rândurile, schimbarea e aproape.
P.S. Ţi-a plăcut ce-ai citit? Atunci abonează-te la newsletter-ul totpescuit.ro Aici (în partea de jos a paginii).
