Vobler Rapala

Șalăul

De multe ori am luat în râs gluma aia de pe facebook care spune că o femeie aflată în travaliu simte 10% din durerea pe care o simte un pescar după ce pierde un pește mare…Azi se împlinesc patru zile de când am scăpat șalăul vieţii mele. Mai exact, 93 de ore. 5580 de minute. 334800 de secunde.

Nu mai caut de mult recorduri. În zilele noastre, să prinzi pește (orice pește) e un record în sine. Nu mai vorbesc de șalău…În zona mea, dacă prinzi o dată la cinci ani un șalău notabil (4-5 kilograme) și o dată la zece ani un șalău cu adevărat mare, meriţi să fii întâmpinat cu pâine și sare pe la magazinele pescărești și să te strige lumea pe stradă – ,,Maestre”. Sau să ţi se verifice tălpile cizmelor…după caz.

Sunt într-o perioadă a vieţii mele de pescar când, poate din comoditate, renunţ adesea la fineţuri. Evenimentul m-a surprins cu niște scule de-a dreptul barbare, demne de pește spadă. Poate și de-asta l-am forţat. Se îndrepta spre o agăţătură tip mormânt. Avea pedigree! Și totuși, încă nu-mi vine să cred că un șalău a putut să lupte în felul ăla…

Aș fi vrut să vă spun c-am luptat eroic, până la epuizare, ca bătrânul Santiago, dar nu a fost așa. A fost o luptă scurtă și intensă, la baionetă. Care pe care. La finalul ei, devenisem din nou copil. Conștient de forţa lui colosală, vorba Maestrului, am apucat să zic de trei ori „Doamne ajută-mă să-l scot”. Apoi, dus a fost.

La început n-am simţit mare lucru. Mint…Se poate să mă fi simţit foarte mic. Înghiţit și scuipat pe mal ca Iona. Redus dintr-o dată la stadiul de vargă din bambus, aţă, plută de cocean și un bold. Un bold dezdoit. Apoi, instinctul de conservare m-a liniștit ca o mamă bună care îţi ia rucsacul din spate când vii de la școală. Mi-a șoptit c-a fost somn. Nu-mi parea rău după un somn! Am prins destui. Și mulţi și mari. Sunt imun.

Știam că nu ar fi trebuit să verific voblerul! Știam că ar fi trebuit să-l arunc în apă! O ofrandă adusă zeilor pescuitului în speranţa că data viitoare vor fi mai buni cu mine. Dar eu nu…a trebuit să-l verific, doar ca să-i văd colţii ăia demni de Jurasic…A fost El, Şalăul care poate vine o dată la zece ani. Imens.

Mi-a sfârtecat voblerul așa cum îi șade bine unui monstru. Mi-a smuls o ancoră cu totul, probabil luată drept trofeu. Sunt încă un pescar bifat pe lista lui de Moby Dick, cel mai probabil, lungă. Pe cealaltă, aproape a transformat-o în tridentul lui Poseidon. Încă nu dorm prea bine noaptea. Nu mă pot concentra deloc la Covid.

Cred cu tărie, mai ales în aceste momente grele, că ar trebui să existe o formă de organizare a pescarilor din România, să-i spunem Grupul Pescarilor Anonimi, care să te ajute să mergi mai departe. Să te asculte atunci când povestești cum a fost lupta cu monstrul, să te consilieze psihologic, să te încurajeze și să te bată pe umăr. Nu se poate să treci singur peste o astfel de încercare!…

Tu ai scăpat vreun Monstru’?

P.S.2 Ţi-a placut ce-ai citit? Atunci abonează-te la newsletter-ul totpescuit.ro Aici (în partea de jos a paginii).

Etichete:

Trackback de pe site-ul dvs.

Comentarii (47)

  • Avatar

    Dan

    |

    Ce pot sa spun? Sunt alaturi de tine. Nici nu vreau sa ma gandesc. Nici daca te apuci de droguri sau alcool nu esti de condamnat dupa asa ceva. Vezi! Nu aduce anul ce aduce virusul.

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Multumesc pentru sustinere. 🙂

      Reply

  • Avatar

    daniel

    |

    nici virusul nu este atat de puternic, la ce a facut minunatul. eu sunt patit la stationar anul trecut. la pestisor viu. mia rupt montura la grosimea firului de 0,25 in 8 impletit de am vb singur 3 zile.

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Te compatimesc! Stiu prin ce ai trecut… 🙂

      Reply

  • Avatar

    Mihai

    |

    Dupa un timp…mergi la pescuit….,acolo si ….poate o sa-ți acorde revanșa.
    Atunci șansa va fi de partea ta.
    SANATATE!

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      A devenit obsesia mea.
      Sanatate!

      Reply

  • Avatar

    Alin

    |

    Da cunosc senzația.. Dar măcar tu ești pescar cu experienta..vb ta ai mai prins pești… Eu sunt începător..anul 2019 îl reprezinta începutul meu în spinning.acu vre o sapt eram la pescuit de salau p o balta privata.. Rezultate slabe, câteva atacuri, câțiva strapi și mai pe final la o guma de 5 cm la un metru de mal vine o bătrân doamna stiuca care îmi taie fluro instant… nu îmi da nici o șansă, doar șansă da a o privi.. Era cv ce nu văzusem decât în poze la unii pescari,era imensa, o consider stiuca vieți mele..ink o visez noaptea.. Și eu voiam doar o poza cu dansa… Deci cunosc senzația, dar poate data viitoare, de aia iubim sportul asta!

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Asa e…Mersi pentru poveste si fire intinse!

      Reply

  • Avatar

    Calin

    |

    Tremuram sa vad o poza cu voblerul….. pot sa mai tremur vreo 3 zile.
    Ce sa zic…. condoleanțe !

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Multumesc. Pun azi o poza cu voblerul.

      Reply

  • Avatar

    daniel

    |

    sorine ce sa zic bate tot acolo. cand se termina cu virusul asta ca ne-a inebunit pe toti. am amici care au fost ieri la dunare la feeder imediat a venit politia de frontiera si ia gonit. stiu cum este senzatia. nici chef de mancare nu ai. sincer vb. nu cred ca voi da la pescuit vreo luna de zile. deja mi-a dat adeverinta de la munca permanenta. cand se termina panarama asta de virus recuperam, ai sa vezi o sa renastem

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Speram sa prindem si vremuri mai bune.

      Reply

  • Avatar

    Calin

    |

    Citind m-a trecut un fior rece pe șirea spinării, știu cum este, sunt alături cu gandul… și la acea posibilitate de asociație pomenită

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Multumesc pentru sustinere. 🙂

      Reply

  • Avatar

    Nadir Trif

    |

    “Stiam cā nu ar fi trebuit sā verific voblerul” :)))

    Reply

  • Avatar

    Blajan vasile

    |

    Sorin tind să cred că acel.pește îți era promis de mult trăiri satisfacții si alte mom pe care le trăim toți cei ce vor iubi și iubesc asta RESPECT MAXIM ptr detaliere am trăit fiecare mom alături ….🎩🙏🙏👍

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Sper sa-l scot la pozat candva. Respecte!

      Reply

  • Avatar

    Toma Emilian

    |

    Așa-i când te pui cu cine nu trebuie. Îmi vine și mie sa plâng dar ma consolez cu gândul ca a fost femela. Deci este bine. Natura te-a contrat și învins. Asta este, va veni și timpul tău!

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Cu siguranta a fost femela! Data viitoare voi fi mai pregatit. Numai bine si fire intinse!

      Reply

  • Avatar

    Claudiu

    |

    Deh, ce să zic? Un prieten care mi-a pus primul bat de la 7 la 21 în mână, nu și-a luat mâna de pe el până nu mi-a zis ” cu ăsta, primul lucru după ce ai lansat, desfaci frâna la mulineta”. Mai ales dacă ai textil. Am rumega-o mult, n-am pățit-o, dar acum cred că profesorul, și-a încălcat propria regulă. Îți rămân totuși, senzațiile, care mulți așa că mine, ar da mult să le aibă în memorie. (CÂND TE CREZI MAI PUTERNIC VINE CINEVA ȘI ÎȚI ADUCE AMINTE CÂT EȘTI DE UMIL), iar asta ar trebui să fie un semn, ca ai uitat ceva…. De fapt cred că trebuie să fi bucuros și să mulțumim cerului că încă ne lasă speranțe. Până îi vei vedea din nou colții să știi că e acolo stăpân peste domeniul lui. Fir întins și fum din frână.

    Reply

  • Avatar

    Mitru

    |

    Sorin, cum ar fi sa’l aduci la um metru de tine și sa’si dea drumul.?atunci chiar doare maxim!

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Toate sculele aruncate in apa!…:)))

      Reply

  • Avatar

    Aron Jakab

    |

    Frumos detaliat Sorine. Cunosc senzatia pe de rost. Sunt alaturi de tine. Condoleante! 😥

    PS: Dar nu ne luam noi revanșa după carantina…?!? 😷 Izolare ușoară și să ne vedem sănătoși pe apa dupa toata nebunia asta.
    Fire Întinse! Salutări. 😉🎣❤

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Mersi, mersi. Ne luam, cum sa nu ne luam?!:) Sanatate si fire intinse!

      Reply

  • Avatar

    Semlecan

    |

    Ce wobler a fost, de a cedat..??

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Rapala Shad Rap. Mi-a scos sarma din spate si mi-a luat ancora cu tot cu inel. A distrus si ancora de pe burta. Ancore schimbate pe vobler. Pus ceva mai solid…:)))

      Reply

      • Avatar

        Semlecan

        |

        He, he.. Sa fii dumitale sănătos câte cozi de shadrap am reparat eu.. E o consecință a producției de serie mare, unde totul e automatizat. Secventa cu intervenția unei mâini umane e îndepărtată. Iti zic și care e baiul.. Sarma este continua la shadrapuri, și este sudata în puncte în zonele ocheti lor. Acele zone sunt mult mai dure decât zonele unde sarma este single. În acele zone sarma este nepermis de moale, dar foarte dezirabil când e formatizat pe banda rulanta în dispozitive. La cea mai ușoară presiune în zona ocheti lor, cedează și se rupe lemnul. Te poți considera norocos, la DT uri, somnii mai îmbrăcați pleacă cu corpul de lemn dur(ce folos?),, din care smulg barbeta cu picior care ar trebui sa tina locul unei armaturi 1pcs..Fara o falsa modestie, wobler facut de mine din balsa, wobler cu barbeta, nu liplles, a scos în barca somn de 1.6 m și aprox25-30kg..io zic ca lurebuilding ul bate la cur producția de serie… P. S… Aceleași woblere din balsa au făcut ravagii la salau, toamna trecuta linga zona aia cu trestie.. Stii tu care..

        Reply

        • Avatar

          Sorin Tot

          |

          Nu-i bai, ca de-acum stim ce avem de facut! Le fac eu niste modificari sa ma tina minte. 🙂 E ultima data cand patesc asa ceva. Bine ca sunt prinzatoare…:))

          Reply

          • Avatar

            Semlecan

            |

            Iti zic un pont.. Rapala Magnum 11 cm, fire tiger sau silver.. E la fel de prinzator, dar mult mai solid în zona cozii. Eu am unul în care mi-a lăsat amprenta dentara o femela gigant.. Am apucat sa o vad cum se întoarce.. Distanta între incisivi, undeva la 9 cm.. N a vrut la poza..

          • Avatar

            Sorin Tot

            |

            Mersi. Incerc.

  • Avatar

    Nagy Tiberiu

    |

    Ce i altău e pus deoparte PS.ca remediu o infuzie de pălinca bună resetează toate amintirile😄✌️🎣👍

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Ce dozaj se recomanda ca sa ajung sa cred ca l-am prins?:))

      Reply

  • Avatar

    Catalin

    |

    Suntem multi care am trecut macar o data prin asta si iti inteleg suferinta.Cam acelas lucru am patit anul trecut,am dat intr o agatatura ,am fortat putin si jigul a iesit indreptandu se putin,ma uit la el il i drept putin de un copac si imi zic ca nu are rost sa l schimb,slabe sanse sa dea ceava.La urmatorul lanseu, sifonier…dupa vreo 5 min de lupta…. moale…sare jigul din el,am apucat doar sai vad coada.Dupa un an inca ma mai bantuie!😁

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Aha…deci suferinta dupa o experienta de genul asta e de lunga durata, hm? 🙂

      Reply

  • Avatar

    Lucian C. Gyorg

    |

    Salut Sorin,
    Bănuiesc că monstru a fost trecut de 10kg. Eu l-am păcălit odată, pe medium light, in Dunăre pe shad de 7cm. Am avut noroc că nu și-a dat seama că a fost prins. Sau cel puțin așa vreau să cred. Un alt noroc sau inspirație – aș zice, a fost că nu am înțepat la primul atac fin. L-am lăsat și n-a rezistat!
    https://www.gyorg.ro/poze-pescuit?lightbox=dataItem-ifqlp0p0

    Ulterior am avut altul, tot acolo. Poate ceva mai mare că n-am reușit nici măcar să-l mișc de pe loc la înțepătura. Iar eu înțep, nu glumă!

    Ce vreau să zic este că cel mare are 80-90% să scape și asta deoarece interiorul gurii este „ceramică”, după atâția ani și pești sau raci mâncați de el. Sansa este destul de mică să-l înțepi acolo undeva unde să îți rămână înfipt. Iar dacă ai agațături împrejur ești aproape pierdut.

    Trebuie să treci peste moment, dar sunt convins că-i greu… Păcat că ți-a scăpat acum, când ai tot timpul să te gândești numai la asta…

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Salut Gyorg,
      Cu siguranta a fost o „ea” si cred ca, in perioada asta, era din 2 cifre. Faina captura, felicitari!
      Da…m-a lasat sa ma gandesc la asta muuuult… :)))

      Reply

  • Avatar

    Tokos G.

    |

    Cred că majoritatea pescarilor au trecut printr-o fază asemănătoare😔.. Nici tu nu o să-l uiţi dar nici el pe tine. Capul sus,viaţa merge mai departe 😉

    Reply

  • Avatar

    Costin S

    |

    Urat moment! Iti inteleg suferinta! Cu atat mai mult cu cat, in decurs de o ora, am avut trei pesti intepati, doi neridicati de pe substrat, iar al treilea, efectiv turbat dupa ce am reusit sa-l ridic, si toti trei scapati. Doua rupturi si un Gamakatsu dezdoit… Se intampla in 2018, pe un lac de acumulare unde nu este somn. Dar, ce-i al tau e pus deoparte! Felicitari pentru articol!

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Uau!…Nu ti-a fost usor…
      Mersi! Sanatate si carantina usoara!

      Reply

  • Avatar

    Doc

    |

    Cred că fiecare pescar a avut sau va avea Monstrul care reușește să scape.Iar starea de sevraj pescăresc după se scapi un pește o cunosc

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Se vede ca intelegi prea bine… 🙂

      Reply

  • Avatar

    Bogdan

    |

    Salut! Da’ stiuca n-o iei in calcul? De aia de la 1,5m in sus??
    Oricum ar fi, chiar de n-ai reusit sa-i faci poza, raman amintirile! 😉

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Nu iau în calcul această posibilitate. 🙂
      Așa e!😉👍

      Reply

Lasă un comentariu