TotPescuit

Eu pescuiesc extrem

Afară e minus, dar nu destul încât să poţi ieși la copcă. Numai în piele de pescar să nu fii. Dacă nu știi ce simte un leu în cușcă, înseamnă că n-ai cunoscut un pescar pedepsit de frig la repaus. Chiar dacă e una atipică, tot iarnă se cheamă.

Toate studiile serioase de specialitate arată că la jumătatea lunii ianuarie nivelul de testosteron pescăresc ajunge la cota normală de iarnă. ? Pe net și nu numai, trăim vremuri interesante.

Pe acalmia asta pescărească mi-am dat seama de un lucru: eu pescuiesc extrem! Să vă explic de ce…

Numai Dumnezeu știe cum de nu m-am lăsat de pescuit. Mă încăpăţânez an de an să îmi trăiesc pasiunea chiar și atunci când frizez ridicolul.

Eu pescuiesc extrem pentru că-n fiecare an îmi număr apele rămase. Acolo nu – că a secat, acolo nu – că au trecut electricienii, acolo nu – că s-a plăsuit cu patos anul ăsta…Am ape care suferă și multe ape dragi pe care le-am pierdut pe drum. Extrem!

An de an îmi moare căte-un lac. Minim unul. Abia a început 2018 și deja l-am pierdut pe primul. S-ar putea să nu fiu singurul pescar îndoliat. Nu că ar conta, dar al meu a pierit în judeţul Sibiu. Îi zice Săcel. Al tău unde a murit?

Eu pescuiesc extrem pentru că am partide în care pescuiesc pentru o singură trăsătură. Aș fi absurd să cer mai mult când știu câţi pești au mai rămas în multe locuri. Îi știu pe nume. Pe toţi. Extrem!

Eu pescuiesc extrem pentru că trebuie să fiu mereu primul pe loc. E ca la păstrăv. Primul ia totul. Cu atât mai mult astăzi, când totul e puţin. Extrem!

Eu pescuiesc extrem pentru că pescuiesc din ce în ce mai mult virtual. Nu sunt melancolic din fire, dar caut uneori pescuitul ăla de la începuturi. Ăla care m-a făcut pescar. Și nu-l mai găsesc decât în amintiri. În amintirile mele cu miros de pește. Extrem!

Eu pescuiesc extrem pentru că ajung în zone din ce în ce mai sălbatice. Escaladez pereţi verticali și mă strecor prin boscheţi. Îmi descopăr valenţe nebănuite. Toate pentru ultimul pește. Extrem!

Eu pescuiesc extrem pentru că merg prea departe. La început, când se putea, pescuiam aproape de casă. Apoi la 50-60 de kilometri. Azi pescuiesc și la 150 de kilometri de casă. O fac de nevoie. Pierd patru ore pe drum. Extrem!

Eu pescuiesc extrem pentru că întotdeauna cumpăr mult atunci când pescuiesc puţin. Și prost. Am ajuns să am cele mai bune scule de pescuit din viaţă pe când s-au terminat peștii. Poftim pescuit extrem!

Nu vreau să dau la pește spadă sau la ton. Nu vreau să văd tarponii de mangrove. M-am săturat să pescuiesc extrem. Vreau să o fac normal. Să văd cum e.

Ceva mă face să cred că nu doar eu pescuiesc extrem în ţară. Vina noastră e că suntem români și că trăim un pescuit de subzistenţă. De azi pe mâine.

Voi pescuiţi extrem?

PS Nu luaţi în considerare zâmbetul din poze. E de complezenţă. Am avut o singură trăsătură. ?

Dacă îţi place totpescuit.ro și vrei să afli primul noutăţile de pe site te poţi abona Aici (în partea de jos a paginii)

Etichete:, , , , ,

Trackback de pe site-ul dvs.

Comentarii (28)

  • Avatar

    LIVIU

    |

    YOU HIT AGAIN …

    Reply

  • Avatar

    adiwolf

    |

    cred ca 80% din pescarii de rapitori care inca „vantura” apele naturale practica acest pescuit extrem, iar marea lor majoritate contribuie la mentinerea acestui pescuit prin diminuarea drastica a capturilor

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Eu cred cã braconajul (plase şi curent) scãpat de sub control e cel care ne face sã pescuim extrem pe apele publice.
      Nu am nimic împotriva celor ce pescuiesc legal (!).

      Reply

      • Avatar

        Ciuby

        |

        cleanul inca se incapataneaza sa reziste pe raurile noastre, chiar daca nu mai ajunge la dimensiunile dinainte inca mai rezista …….mare parte si pot sa zic cea mai mare sunt deversarile in rauri a deseurilor rezultate din balastierele care au bazine de decantare pe hartie sau colmatate si deverseaza direct in albia raurilor …. daca crezi ca putem face ceva iti fac un documentar ( eu fac parte din cei slabi) prahova mai are un pic pana la noua ei casa: sunt cu teava la podul dinainte de Bratasanca (drumul de la Ploiesti-Targoviste ) Prahova este un râu din sudul României care izvorăște din Clăbucetele Predealului și se varsă la Adâncata în râul Ialomița. Cei 183 de kilometri îi parcurge în județele Brașov (6 km), Prahova (161 km) și Ilfov (16 km). acest Rau este si al meu este al nostru a Romanilor

        Reply

  • Avatar

    lapusteM

    |

    foarte faine articole, bravo! 🙂

    Reply

  • Avatar

    Alin Vasile

    |

    Îmi amintesc de primul meu contact cu pescuitul: aveam 4-5 ani, am mers cu unchii mei pe o baltă, mi au improvizat o undita si am inceput sa prind peste. De atunci m-a prins el pe mine, mai mult decat eu pe el. Dacă ar fi fost inițierea mea astazi, pe aceeași locație, nu știu daca m ar fi atras cu ceva pescuitul. Mi am dus un nepot in primavară acolo: niciun peste, nicio trasatura, fara adrenalina. Sigur ca mi a spus apoi ca nu i place pescuitul si il inteleg.
    Trist!
    Ma bucur ca am prins si ani mai buni, atat cat sa ma fac pescar.
    Dar sunt trist pt ca azi ai impresia uneori ca ești in cautarea acului in carul cu fan.

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Alin Vasile, mersi cã ne-ai spus una din poveştile tale! Frumoasă şi tristã în acelaşi timp.
      Fainã ideea care se terminã cu „atât cât sã mã fac pescar”!??

      Reply

    • Avatar

      Adrian

      |

      Domnule Alin aici aveti 100% dreptate. Exact prin asta am trecut si eu, pescuiesc de la 3-4 ani de cand am prins primul oblete la un bat facut dintr-o salcie si de atunci nu am putut renunta la frumusetea pescuitului, dar in ziua de astazi tot mai greu vei convinge un copil sa il captiveze pescuitul in loc de o tableta,telefon sau TV. Atunci nu aveai atatea de facut si putinul care il aveai il pretuiai, acum ei au de unde alege si se plictisesc repede…dar aici sa speram ca totul e de educatie si reusim sa lasam generatiei care vine un loc de bine in lumea pescuitului. Obletii vor mai fi…totul conteaza la primul peste..si de acolo natura isi va face treaba in continuare.

      Reply

  • Avatar

    Gabriel

    |

    Şi eu practic un pescuit extrem..pe bălți ,alergând după singurii şalăi şi bibani rămaşi în urma plăsuitorilor…trist dar…adevărat!!!

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Nu eşti singur…cu atât „mai extrem”!???
      Mersi de mesaj, Gabriel!?

      Reply

  • Avatar

    Bogdan

    |

    Problemele cu „plasarii” , ” electronistii ” etc. sunt rezultatul din ziua de azi (peste canci atat pe natural cat si pe „privat”) problema mare este ca sunt acoperiti sustinuti intretinuti ajutati de autoritatile care ar trebui sa aplice legile . Stii bine ca pescuiesc extrem si asa voi face cat oi putea 🙂 .

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Sursa rãului pescãresc aia e.
      Ştiu, Bogdan. Şi eu…?

      Reply

  • Avatar

    Claudiu

    |

    Frumos. Multumesc mult din nou. Eu cred ca asa cum se organizeaza concursuri de pescuit,ar trebuii ca cei care își permit ,iar noi ceilalți sa ii sustinem (de pescari vb) sa incerce sa castige posturile de primar in localitățile unde este balta sau lac in zona (sa fie cinstit) si sa gaseasca vreme de 4ani o solutie viabila vizavi de locul respectiv ireversibilă. Astfel incat si daca dupa finisul mandatului sau vine o javra sa nu poata fi destabilizat locul. Lansati viermele in capul pescarilor si ideile vor devenii din ce in mai bune. Incercarea moarte n-are si speranta este din”NEMURITORUL”??

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      O dai pe politicã, hmm??? Pescuitul e deja politizat, Claudiu. Dar în sens invers celor spuse de tine…spre rãu, nu spre bine! Eu cred cã o soluţie viabilã ar fi concurenţa. Dar sã fie realã şi bunã. Cã de concurenţã de tip care plãsuieşte mai mulţi peşti şi pescari sunt sãtul!?
      Mersi de mesaj, Claudiu.?

      Reply

  • Avatar

    Dan Chirosca

    |

    Domnu Sorin pescuiesc extrem ptr. ca asa m-a invatat tata aveam 7 ani cand m-a luat cu el pe baraj la Podu-Iloaiei jud.Iasi care era doldora de peste acum sunt cu 43 de ani mai in varsta si ma doare sufletul sa vad cum Prutul meu drag a intrat pe mana hotilor de la avps, ma gandesc serios la un O.N.G. pe bune,actiuni antibraconaj sunt zero,pripoane si cei care dau la coasa sunt cu miile o sa fie un dezastru. Ajutooooooooor

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Domnule Dan, îmi pare bine cã pescuiţi şi îmi pare rãu sã aud cã o faceţi extrem…
      Ştiu prin ce treceţi şi vă compãtimesc! Prutul a murit, trãiascã Prutul!

      Reply

      • Avatar

        Dan Chirosca

        |

        Felicitari pentru blog,foarte frumos,poze clare subiecte interesante,sper totusi sa va pun si eu aici cateva povesti interesante de pe batranul nostru Prut.Cu stima Dan Chirosca

        Reply

        • Avatar

          Sorin Tot

          |

          Mulţumesc frumos! Nu ştiu ce să zic…vedem! Deocamdată e pe persoană fizică. ? Vă salut şi eu!?

          Reply

  • Avatar

    Florin

    |

    Extrem…. Extrem pentru că am ridicat cifra sutelor la km ….intre 200 și 350 asta cat îmi mai permit , ca oricare dintre noi am vrea ca urmașul nostru sa moștenească microbul daca nu chear și sculele că au ajuns la nivel de moștenire ( geanta de năluci +accesorii > autoturism) am vrut sa îmi învăț băiatul sa pescuiască in jurul Ploiestiului, extrem am transformat doua partide într-o masa în aer liber și scăldat , in gând a venit delta ,,Da acolo, acolo la bibanii aia bătăioși …..acolo aveam să reușesc ….acolo puteam sa îmi împlinesc dorința . Am reușit .Fiule am reușit îți place și asta mă face fericit ” Cum explic fiului meu că unde prindeam bibanii aia frumoși nu mai avem voie că a concesionat un nene și nu se mai poate intra …. Stiuca daca o înțepăm și e printre singurii pești adusi la barca aia închiriata, trebuie să o eliberam ….așa e legea . Eu nu mănânc peste, că de mic l-am consumat obligat oarecum și am prins o greata , dar băiatului ii place…. apoi oprim in drum spre casa la un supermarket și luam o ,,știucă…. Subdimensionată” sau un păstrăv in aceiași situație sa nu alegem multe oase … Extrem pentru că avusesem in zona doua vechi balastiere unde am pescuit și protejat fauna piscicola …unde împreună cu câțiva pescari localnici adunam gunoaiele și încercăm să construim colțul nostru ….in toamna a fost vizitată în repetate rânduri de burtoși cu cravată și cămașa albă care coborau din jeep-uri și gesticulau înconjurând împrejur aceste rezultate a câtorva oamenii … Aviz de bazin piscicol a început să se de-a și pe foste balastiere unde izvorul e panza afreatica ….extremul va deveni normal.

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Salut Florin,

      Aşa e. Extremul devine normalitate. Mersi că ţi-ai vărsat of-ul aici. Trăim aceeași poveste şi aceleași vremuri. Te salut!

      Reply

  • Avatar

    Andrei

    |

    Dar ce s-a intamplat cu baltile de la Săcel? Chiar imi planuisem sa merg acolo in primavara…

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Lacul 3 plãsuit grav, lacul 6 plãsuit. A mai rãmas lacul 4.

      Reply

      • Avatar

        Andrei

        |

        Pai 3-ul nu este lacul „de concurs” !? 😀

        Reply

        • Avatar

          Sorin Tot

          |

          Ba da! Se fac antrenamente pentru proba de nãvod vitezã!?

          Reply

  • Avatar

    Calin Ungureanu

    |

    Nu imi face placere sa admit ca pescuiesc extrem. Dar avand in vedere ca ajung sa pescuiesc cateva ore in weekend si atunci dupa ce aleg in gand o zi intreaga unde sa ma duc, tot raman cu o urma de teama ca in locul cu pricina voi gasi conditii neprielnice, se cheama ca pescuiesc extrem. Mai mult, am ajuns sa nu mai pun pe primul plan pestele. Daca ajung acolo si inteleg ca e ceva viu in apa, e suficient.
    Mai rau e ca mi-am luat baiatul cu mine de cateva ori si n-am prins. I-am povestit ca important nu e sa prinzi mereu si mai ales ca nu trebuie retinut pestele pe care il consideri partenerul tau de distractie; ca nici la alte sporturi nu pleci cu partenerul acasa cu o sarma trecuta prin gura. Dar de la un timp, m-a intrebat daca nu putem sa mergem si la un pescuit din ala in care se prinde peste (se referea la stationar pe o balta privata). Ce credeti, un copil de 11 ani poate intelege conceptul de pescar extrem ?! Oare crede ca m-am zarghit si-i e rusine sa-mi spuna ?
    Pacat ca am ajuns in situatia asta…..Extrema.

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Amuzantã şi tristã în acelaşi timp povestea ta, Cãlin. ??
      Du-l totuşi undeva sã şi prindã ceva…te rog şi eu! ?
      În rest, ştim amândoi cum stau lucrurile…

      Reply

Lasă un comentariu