Localizarea înseamnă şalău ( Ⅰ )
Orice pescar aflat în căutare de vărgaţi trebuie să cunoască în primul rând biologia speciei vizate. Probabil cel mai important aspect în pescuitul şalăului e localizarea. Voi descrie tiparul comportamental al şalăului având drept punct de referinţă, după modelul american, perioada reproductivă.
Localizarea pre-reproductivă cuprinde perioada de iernare şi intervalul de timp rămas până la depunerea pontei. Iarna şalăii se adăpostesc în zonele adânci ale lacului unde apa rămâne la 4 °C chiar şi după îngheţ. Dacă pe fund există agăţături sau rădăcini de stuf locul e perfect. Aşa stau lucrurile în cazul fostelor balastiere sau în cazul lacurilor cu fluctuaţii evidente ale reliefului subacvatic, dar ce facem în cazul balţilor create în principal pentru acvacultură? Aici obstacolele subacvatice sunt rare, toate agăţăturile fiind eliminate pentru a nu încurca năvodul în momentul recoltării materialului biologic. Substratul e de cele mai multe ori plat, iar adancimea nu depăşeşte decât rareori 2-3 m. Ca regulă generală, populaţia piscicolă de aici se refugiază iarna în zona din preajma deversorului. Localizarea e mai dificilă pe apele unde pragurile de la 2 la 4 metri sunt o utopie, dar nu e imposibilă. Fiecare denivelare, fiecare pantă mai mult sau mai puţin pronunţată va fi preferată de şalăi în dauna peisajului subacvatic anost, tipic heleşteelor. Unele lacuri de acest tip sunt golite periodic. Vă sfătuiesc să le vizitaţi, dacă ştiţi că urmează să fie golite. Veţi obţine astfel informaţii despre acea apă cu o acurateţe pe care nici cel mai performant sonar dotat cu Mega Imaging nu vi le poate oferi. Cât de colmatat e acel lac? Unde sunt zonele fără depuneri de mâl? Există agăţături de care nu ştiaţi? Există praguri de care nu ştiaţi? Toate aceste întrebări vor primi răspuns. Dacă pe lacul unde obişnuiţi să pescuiţi se practică piscicultura, vă sfătuiesc să vă interesaţi când are loc recoltarea şi să mergeţi în ziua respectivă acolo. În perioada premergătoare recoltării nivelul apei va fi scăzut astfel că va fi uşor să vă faceţi o idee cu privire la conformaţia fundului. Nu în ultimul rând, va fi un bun prilej să vedeţi dacă tonele de peşte cu care se laudă fiecare administrator de lac au sau nu corespondent în realitate. Din păcate mult şalău va pieri în plase sau în mâl, exemplarele tinere fiind cele mai expuse. Dacă ştiţi că o baltă e plăsuită anual, evitaţi-o!
În această perioadă temperatura apei se situează în intervalul 4 – 7 °C. Metabolismul şalăilor e redus considerabil, fapt ce se traduce printr-o atitudine rezervată faţă de năluci.
Acum se poate spune că şalăii sunt „mârâiţi” sau că „au comportament de ger”. Când gheaţa va pune stăpânire pe lacuri răzbunarea baboiului va fi cruntă. Oricât ne-am încăpăţâna să rămânem fideli momelilor artificiale trebuie să recunoaştem că peştişorul fixat în montură pater noster nu are adversar când vine vorba de pescuitul la copcă. La primăvară, imediat după dezgheţ, şalăii vor fi din nou interesaţi de twistere. Apa se încălzeşte uşor, dar nu suficient pentru a-l determina pe Stizostedion să-şi părăsească teritoriul de iarnă. Dat fiind faptul că peştii sunt fiinţe poichiloterme, dinamica nălucii trebuie corelată cu temperatura apei în care pescuim. Fiţi siguri că şalăii nu vor face risipă de energie în perioada pre-reproductivă pentru a urmări năluca pe distanţe mari. Lestul de mici dimensiuni şi jocul pe loc reprezintă principalele coordonate în pescuitul şalăului iarna și primăvara devreme. Lucrurile se schimbă pe măsură ce soarele prinde curaj şi reuşeşte să încălzească zonele cu apă mică…
Va urma.
Etichete:salau
Trackback de pe site-ul dvs.
Claudiu Banu
| #
Salut!
Foarte utila informatia din articolul tau!
Daca imi permiti o observatie..o mare majoritate din pescari citesc pe mobil si ar fi mult mai usor de parcurs textul daca ar fi un pic mai aerisit.
In sensul asta un paragraf nu ar trebui sa aiba mai mult de 2-3 propozitii/fraze…
Reply
Sorin Tot
| #
Salut! Iti multumesc pentru apreciere si pentru observatie! Voi tine cont de ea pe viitor.
Numai bine si fir intins!
Reply
Titi
| #
Domnule inginer, dai informații foarte utile! Mulțumesc.
Reply
Sorin Tot
| #
Ma bucur sa aud asta. Si eu multumesc pentru citit!
Reply
Petru Loghin
| #
Grozave informații ! Mai rămîne să găsim și pe la noi la Iași, proprietari de luciuri de apă care să înțeleagă că tare mai tînjim după o partidă frumoasă de pescuit . Eu sunt adeptul pescuitului RECREATIV . Dacă merg cu amicii pe o baltă, nu mă supăr dacă nu prind nimic, dar cînd nu prinde nimeni în mod repetitiv, parcă te gîndești că ai ajuns să te autojefuiești și contribui la marea jecmăneală (taxa cuprinsă între 50 și 150 lei) și nu oricum ; mai te și deplasezi între 50 ÷ 80 km.
Pe rîurile din zona noastră, unde poți să-ți folosești permisul, nu încapi de setci și crîsnicari . Deci va trebui să ajungem pe Dunăre . Eu mai mă bucur și de partide pe Moldova, unde este mirific.
Nu sunt adeptul capturilor „cu sacul”, dar. . . . . . să vin cu ceva modic acasă nu e exagerat .
Aștept cu drag și interes mult, postările tale .
Fir întins .
Reply
Sorin Tot
| #
Ma bucur ca ati gasit informatii interesante pe Blog.
Din pacate, cam asa stau lucrurile atat pe apele publice, cat si pe cele private….
Numai bine si fir intins!
Reply