TotPescuit

Când nu prind

Înainte să se fi născut cârligul, o masă fără pește te transforma în paria. Azi e mai simplu. Dacă n-ai prins, scapi. Nu și de miștourile confraţilor pescari.

Ce se întâmplă în mintea noastră de pescari atunci când nu prindem? Nu știu. Știu doar ce se întâmplă în a mea.

Sâmbătă am fost la pescuit. Nu contează unde. Sau poate contează. Într-un loc pe care credeam că-l știu. El cu siguranţă mă știa pe mine, căci e un lac pe care l-am dominat partide la rând. O locaţie unde nu mai puteam avea surprize. Am avut.

Am căutat șalăul și-am făcut-o corect. Am folosit fire nefiresc de subţiri, gume vrute și nevrute lestate fin și barbar (pescuiam pe apă de 6-9 metri). Să spun oare și ce sonar am avut? Mi-e rușine. Hai fie…unul de nivel mondial.

Nu am fost leneș. Am căutat peștii toată ziua și-am ancorat în zeci de locuri frumoase și urâte, locuri în care nu aș fi pescuit în alte circumstanţe. Am pescuit totul, de la agăţături groaznice la platouri plictisitoare. Nu are rost s-o mai lungesc – n-am prins nimic. ?

Singurii pești din ziua respectivă, doi la număr, s-au prins insistând mecanic șase ore pe același loc. Scuzaţi-mă, dar eu așa ceva nu pot să fac. Nu așa văd pescuitul. Mai bine că nu am prins!

Indiferent că prind sau nu într-o partidă – fac o analiză. Ce-am făcut bine? Ce-aș fi putut îmbunătăţi? Unde am greșit? În pescuit sunt masochist. Întotdeauna am învăţat mai mult din partidele în care am prins greu sau deloc decât din cele în care am dat recital. Asta e faţeta politic corectă.

În subconștientul pescăresc lucrurile decurg altfel. Când am o partidă în care nu prind, în primele trei ore sunt agitat. Nimic nu-mi pică bine. Mâncarea n-are gust, n-am chef de vorbă și transpir regrete. Dacă pescuiam pe apă mai mică sau mai adâncă, dacă dădeam cu mai mare sau cu mai mic, dacă ajungeam mai devreme pe baltă…era altceva! ?

La patru ore de la experienţa neplăcută probabil mă forţez s-adorm. Într-un final reușesc, dar mă trezesc invariabil o dată sau de două ori dând contră zdravăn. În somn. Cât pentru toate trăsăturile absente din ziua respectivă! Verific integritatea corporalã a soţiei.

La cinci ore distanţă mă-nvăluie o oboseală cruntă. Cedez și-adorm. A doua zi nu sunt mahmur. Eșecul nu mai doare. Sunt bine și sunt gata să o iau de la capăt.

Eu când eram băiet cutreieram pe ape. Și trăiam pescuitul atât de intens încât mă ofticam când prindeau alţii. Îl trăiam prost. Parcă prindeau peștii mei. Ca și cum „peștii mei” există…

Azi sunt mai bun. Și pe apă și dincolo de lansetă. Oricine ai fi, azi mă bucur că ai prins tu!

Era să uit ceva…Dacă nu aţi prins să nu vă ascundeţi după superstiţii! Eu când nu prind nu sunt superstiţios.

PS1 Nu mai merg la pescuit sâmbăta, în sărbătorile legale, când e lună plină, când e solunarul prost, când uit ceva acasă, când îmi taie calea vreo felină, când îmi zice soacra baftă la pește (se întâmplă de fiecare dată!!!).?

PS2 Aștept miștourile pe adresa redacţiei ?

Etichete:

Trackback de pe site-ul dvs.

Comentarii (13)

  • Avatar

    Claudiiu

    |

    De data asta ai fost atat de sincer si de cinstit si de dur cu autocritica ca aproape m-a durut si pe mine.

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Nu ştiam că eşti atât de empatic. (glumesc)
      Îţi mulţumesc, Claudiu.

      Reply

  • Avatar

    Cristi

    |

    Nu știu cu ce faci pozele dar îs fabuloase!
    PS bun articolul,previzibil dar nu are importanță,e bun!!

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      Salut!
      Cu un Canon clasa de mijloc. Îţi scriu mâine modelul.
      PS Mulţumesc pentru apreciere. Felicitări pentru că (încă) citeşti!??

      Reply

  • Avatar

    ilie ovidiu

    |

    Prefer o gherla curata.Una in care ai un peste bun in lanseta dar il pierzi(uneori nici macar nu-l vezi)e a naibii de complicata.Mai ales prin prisma urmatoarelor doua trei zile de dupa, cand nu ai altceva in cap decat regrete si calcule legate de lungime si greutate. 🙂

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      „Gherla curată”….??? Asta trebuie patentată!?
      Mda, lucrurile din spatele pescuitului sunt la fel de faine ca pescuitul în sine.?

      Reply

  • Avatar

    Aron Jakab

    |

    Am retrăit articolul asta 100% !!!
    „Ca pațitu’ n-a știi nime’…” :))
    Imi place cum scrii, tine-o tot asa. Big LIKE! ??

    Reply

    • Avatar

      Sorin Tot

      |

      ??? Bună asta cu păţitu’!
      Mersi pentru vorbele faine, Aron.

      Reply

  • Avatar

    Claudiu

    |

    Este bună „gherla curata” pentru ca apoi pui mintea la contributie si evaluezi tot ce ai putea imbunatați pe viitor in astfel de situatii. Pe cand gherla necurata este usturatoare rau, mai ales cand dupa ore intregi de pedalat la mulineta spre lasarea seri, in 5 minute ai in bat 2 somni de peste 10 kg si sare voblerul din ambi. Dupa asa ceva in urmatoarele nopti si zile nu te poate opri nimeni din boscorodirea tuturor ghiavolilor, de la talpa-iadului pana la scaraoschi, deci nimic constructiv. Traiasca „gherla curata”, mama evolutiei pescaresti. P. S. Daca prinzi mereu peste nu evoluezi, crezi ca esti zeu si nu imbunatatesti nimic, stai pe loc, pana cand te loveste sezonul gherla. Dabea atunci cobori din Olimp si te simti pescar PĂMÂNT.

    Reply

    • Avatar

      ciuby

      |

      anul acesta am prins pesti putini spre deloc se indeasa partidele in care lipseste pestele pe lacuri , vorba lui Sorin : ,,pe care le domin ” sau asa imi place sa cred :))
      Citins comentariul tau Claudiu parca incep sa ma simt mai hotarat la urmatoarea . tot raul spre bine , fire intinse

      Reply

Lasă un comentariu