Storm GO TO GRUB

Unde am mai pescuit – bălţile de pescuit Rădești

Zilele astea pline de tricolor și sărbătoare mi-au făcut poftă de pescuit. Am zis să rămân în temă și să caut răpitorul naţional – știuca – așa că am ieșit o jumătate de zi pe apă. Având puţin timp la dispoziţie am mers la bălţile de pescuit din Rădești, judeţul Alba.

Premisele erau bune. Cu o zi înainte, un prieten prinsese câteva știuci de până în două kilograme. Am plecat împreună spre baltă dimineaţa devreme. Îmi place mult să pescuiesc toamna, dar ăsta nu mai era un pescuit de toamnă…balta ne întâmpină cu gheaţă la mal! Scanez în minte geanta cu năluci pregătite de-acasă și rezultă o ecuaţie cu X știuci luate câte N, unde X știuci erau în mintea mea maxim 3 ?.

Sătul de gume, aveam în minte numai glidere, jerkbait-uri și alte voblere de-un cot cu care visam să prind Monstrul. După o jumătate de oră de pescuit am știut că nu e genul de zi în care să mă aștept la lumânări și urmăriri cu valul în cap. Știucile erau setate pe voblere suspending și năluci moi lestate foarte puţin spre deloc.

Mie nu îmi place să stau prea mult într-un loc. În mintea mea, dacă peștele e acolo are maxim zece minute să-mi tragă, altfel îmi iau catrafusele și plec. Am fost singurul care a făcut turul bălţii în acea zi căutând exemplarele active, dar m-am ales doar cu niscaiva febră musculară și cu apostrofări din partea colegilor: „bine mă, vrei să le prinzi tu pe toate?!?”.

Vrei nu vrei e iarnă, iar în genul ăsta de partide de pescuit trebuie să ai răbdare (eu nu am) și să ari metru cu metru fiecare loc de pescuit. În plus, când dădeai bot în bot cu Esox era bine să ai la capătul firului o nălucă ce putea fi prezentată aproape pe loc. Un vobler suspending îngheţat la 2,7 centimetri de substrat (?) și jucat la intervale enervante de timp avea să fie pe placul caracalinelor. Vorba prietenului meu: „băi ești …?! Un lanseu durează cinci minute!!!”. Chiar și pescuind la limita răbdării toate știucile prinse au fost înţepate superficial.

Am revenit spășit pe zona cu apă „adâncă” (nu există așa ceva, adâncimea maximă fiind 1,5 m) și am montat o gumă care nu m-a dezamăgit niciodată, mai ales când vine vorba de știucă – kingdom proton shad. Dacă îl aveţi în trusă probabil zâmbiţi înspre a râde, dacă nu, nu-l căutaţi…ca orice lucru bun, nu se mai face. Am început să-l pescuiesc lestat cu cinci grame și-am tot tăiat din plumb până la limita de evoluţie a cozii. Le-a plăcut.

Ce mi-a plăcut la Rădești e că s-au investit bani și pasiune, că oamenii de acolo nu sunt niște fomiști care visează doar plase de dimineaţa până seara (am ajuns să dăm Like normalităţii….) și faptul că poţi prinde știuci frumoase în schimbul unei taxe decente. Ce nu mi-a plăcut e că nu am putut scăpa nicio clipă de sentimentul că pescuiesc în acvariu. Nu mă înţelegeţi greșit…știucile de acolo nu sunt ușor de prins. Vă veţi convinge singuri de asta.

Etichete:

Trackback de pe site-ul dvs.

Lasă un comentariu